joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 august, 2012

Misiunea FMI de evaluare cere Guvernului României 4 măsuri pentru eliberera următoarei tranșe de împrumut – reducerea arieratelor, scumpirea gazelor, lansarea licitaţiei privatizării a 15% din Transgaz şi privatizează Oltchim.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Șeful misiunii FMI în România, olandezul Erik Jan de Vrijer, a menționat, marți, la finalul celei de-a șasea revizii a acordului stand-by cu România, că va recomanda boardului Fondului să pună României la dispoziție următoarea tranșă de împrumut doar cu îndeplinirea celor 4 condiții:

  • ”În ceea ce priveşte acţiunile prealabile acestea sunt patru. Prima este legată de arieratele la autorităţile locale. Va fi o Ordonanţă guvernamentală care va permite ca autorităţile locale să poată folosi resursele disponibile ce pot fi utilizate doar pentru cofinanţări, pentru a-şi reduce arieratele şi va permite autorităţii centrale să plătească în mod direct arieratele autorităţilor locale utilizând banii din cotele defalcate”.
  • A doua acţiune prevede scumpirea gazelor naturale pentru consumatorii industriali cu 10% şi pentru populație cu 5%, până la jumătatea lunii septembrie 2012, în afara calendarului de liberalizare a prețului gazelor.
  • ”Lansarea licitaţiei pentru ofertă publică secundară de 15% la Transgaz”.
  • ”Lansarea licitaţiei pentru privatizarea majoritară a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea”

Cea de-a șasea evaluare în acrodul stand by s-a desfălurat în perioada 31 iulie-14 august, principalele concluzii ale șefului misiunii FMI fiind următoarele:

Fiscalitatea

  • Eficienţa TVA este scăzută în România. ”Dacă ne uităm la veniturile colectate de pe urma TVA în integralitatea lor şi te uiţi apoi la baza de impozitare de pe urma cărora sunt colectate, eficienţa TVA este mai degrabă scăzută. Statul nu primeşte 24% din tot ceea ce este consum. Sunt rate mai mici asupra unui număr de bunuri, sunt scutiri, şi aceste scutiri şi rate scăzute fac ca veniturile pe care le colectaţi să fie jumătate din ce-aţi putea colecta, dacă totul ar fi taxat cu 24%” Potrivit acestuia, în primul rând trebuie mărită baza de impozitare pentru TVA, adică reducerea numărului de bunuri asupra cărora se aplică taxa scăzută şi scutirile.
  • ”Dacă reuşiţi să eliminaţi aceste găuri şi faceţi TVA mai eficient atunci poate că este spaţiu să se reducă din 24% la ceva mai mic. Adesea recomandăm ca în ceea ce priveşte impozitele şi taxele să ai o rată de impozitare mai mică dar să plătească toată lumea, decât să ai o rată standard înaltă şi să plătească doar câţiva”.
  • ”Am discutat despre reducerea TVA la alimente şi nu am sfătui Guvernul să se meargă în această direcţie, pentru un număr de motive. În acest moment, când avem şi o secetă ce creează unele probleme pentru agricultori, nu este foarte clar felul cum scăzând rata la TVA pe produsele alimentare îi vom ajuta pe acei oameni.
  • Este mai bine, în general, dacă există o problemă a unui grup specific pe oa anumită perioadă să dai subvenţii directe, decât să schimbi sistemul fiscal”.

Situația politică din România

  • ”Imediat ce situaţia politică se va normaliza există spaţiu pentru o revenire a cursului de schimb al leului”.
  • ”Am convenit cu Guvernul ca următoarea misiune să fie imediat după alegerile parlamentare. Nu am de gând să fac Crăciunul în România, ci acasă cu familia, deci între aceste două limite. Să o facem înainte de alegerile parlamentare nu este foarte eficient. Va fi un nou Parlament, un nou Guvern, deci este important să discutăm despre ceea ce se va întâmpla în 2013 mai bine după alegeri. S-ar putea să venim într-o vizită rapidă între timp, doar ca să menţinem aceste contacte foarte bune, linii de comunicare foarte bune cu Guvernul, dar nu va constitui o misiune reală de revizie”.

Indicatorii macroeconomici

  • ”Prognoza noastră de creștere economică este de 0,9%, iar recuperarea urmează să înceapă, realmente, în 2013. Pe termen mediu, noi credem că această tendinţă a creşterii poate să ajungă până 3%, treptat. Nu înseamnă foarte mult pentru o piaţă emergentă, pentru o economie dintr-o piaţă emergentă care are mult de recuperat. De aceea, credem că este spaţiu pentru reforme şi politici economice şi sociale care să majoreze această rată a creşterii”.
  • ”Am scăzut puţin prognoza de creştere economică, dar inflaţia este un pic mai mare decât am anticipat, iar deflatorul PIB include şi creşterile salariale şi este puţin mai mare”.
  • ”Ţinând cont de volumul PIB-ului real, plus deflatorul, PIB-ul nominal, care serveşte ca bază pentru veniturile bugetare, nu se schimbă prea mult. Practic, revizuirile se anulează una pe alta, iar efectul asupra deficitului este mic”
  • FMI se aşteaptă ca România să se încadreze anul acesta în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, pe metodologia ESA, care include și arieratele.

Sectorul energetic și companiile de stat

  • „Sectorul energetic ar trebui să fie foarte profitabil şi să fie motorul investiţiilor în sănătate, infrastructură etc. Din păcate, în sectorul întreprinderilor de stat nu este aşa pentru moment. Este important să se alinieze preţurile finale la consumatorii finali”
  • ”Am convenit cu Guvernul să se crească preţul la consumatorii casnici şi pentru cei industriali cu 5%, respectiv cu 10% până la jumătatea lunii septembrie”.
  • Referitor la Hidroelectrica, ”am discutat deja pe parcursul ultimei noastre misiuni cu Guvernul importanţa anulării sau renegocierii contractelor bilaterale pentru a primi un preţ mai bun, mai aproape de preţul pieţei şi procesul să fie mai transparent, astfel încât să se vândă electricitate de la Hidroelectrica prin platforma OPCOM de tranzacţionare”.
  • ”Insolvenţa Hidroelectrica este ceea ce în olandeză numim medicament pentru cai, adică ceva dur, ce are implicaţii pentru sistemul bancar şi pentru mediul de afaceri. Dacă unele companii pot intra peste noapte în insolvenţă, aceasta creează un element important de impredictibilitate şi incertitudine”.

Fondurile europene

  • ”Considerăm că este momentul să se realizeze o îmbunătăţire în capacitatea României de a lua fonduri europene. Asta necesită o colaborare puternică între toate ministere în loc ca fiecare minister să-şi rezolve singur aceste probleme”.
  • Pentru absobția fondurilor europene este nevoie şi ”de întărirea şi acordarea unor stimulente corespunzătoare pentru a se folosi aceste fonduri de la Uniunea Europeană”.
  • ”O bună absorbţie a fondurilor europene este esenţială pentru creştere, în timp ce o reformă viabilă sub aspect financiar a sectorului de sănătate este importantă pentru a putea face faţă costurilor în creştere generate de îmbătrânirea populaţiei pe termen lung”.
  • Guvernul urmează să facă un inventar al tuturor investiţiilor publice şi să fie finalizate doar cele prioritare.
  • ”Am convenit cu Guvernul să fie făcute studii de impact pentru a ne asigura că sectorul de sănătate o să se găsească pe o poziţie financiară sănătoasă. În sectorul de sănătate publică sunt mai multe probleme. România cheltuieşte sume relativ mici de bani ca procentaj din PIB, iar banii nu sunt totdeauna cheltuiţi suficient, astfel că apare necesitatea să crească cheltuielile în sănătate şi mai eficient şi să ne ocupăm de problema îmbătrânirii populaţiei. La acest moment, sunt întreprinse măsuri pentru dezvoltarea sectorului sănătăţii. Pentru a avea un succes cu această reformă sectorul sănătăţii trebuie echilibrat financiar”.

Politica monetară

  • Banca Naţională a României a evitat în mod corect luarea unor măsuri suplimentare de politică monetară în ultimele luni. ”Scăderea inflaţiei şi ancorarea aşteptărilor inflaţioniste au permis BNR reducerea ratei de politică monetară în patru etape, până la nivelul de 5,25% în luna aprilie 2012”.
  • ”Această poziţie de relaxare a trebuit totuşi să fie abandonată în ultimele luni, ca urmare a diminuării influxului de capital net şi a deprecierii cursului de schimb”.
  • ”Intervenţiile BNR pentru domolirea deprecierii au epuizat o parte din rezervele valutare, care continuă totuşi să acopere în întregime obligaţiile de datorie externă pe termen scurt”.
  • ”În paralel, piaţa interbancară rămâne fragmentată, în mare parte din cauza perceperii unui risc ridicat de contraparte”.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: