A început asamblarea celui mai mare reactor de fuziune nucleară din lume, International Thermonuclear Experimental Reactor (ITER), un proiect internaţional care își propune să facă primele teste cu plasmă la mari temperaturi în acest an.
ITER va funcționa după modelul reacțiilor de fuziune din Soare, la temperaturi de 150 de milioane de grade Celsius.
Proiectul îşi propune să ajungă la primele reacții de fuziune completă în 2025 și la puterea maximă în 2035, potrivit companiei de proiect citată de Reuters.
Producția de energie pe scară largă prin această metodă este așteptată, însă, abia în 2050 – 2060, potrivit estimărilor citate de AFP și Ouest France.
Reactorul ITER este prevăzut pentru o putere de 500 MW apă termală care ar putea fi transformată în 200 MW de energie electrică, în cazul unei funcționări continue, adică suficient de mult pentru 200.000 de locuințe.
Cel mai mare reactor de fuziune nucleară din lume. Partenerii și finanțarea
Uzina ITER este în Franţa (la Saint Paul lès Durance, Bouches-du-Rhône), iar proiectul a fost lansat în 2006 cu costuri totale estimate inițial la 20 de miliarde de euro, cu scopul de a demonstra că fuziunea nucleară poate genera energie sustenabilă și în siguranță.
Consiliul European a aprobat săptămâna trecută o finanțare de 5 miliarde de euro a proiectului, potrivit Euractiv.
Proiectul a înregistrat anumite întârzieri ca urmarea a nesincronizării finanțării (motivată de creșterea costurilor), ca și a cooperării tehnologice dintre cei 7 parteneri (UE, Marea Britanie, Elveţia, China, Rusia, India, Japonia, Coreea de Sud şi Statele Unite)
În fapt, cooperarea este dublată de proiecte separate ale partenerilor.
(Citiți și: „Fuziunea nucleară – China anunță că a reușit premiera: 100 de milioane de grade Celsius pentru 100 de secunde)
Reactorul denumit și „Tokamak” este asamblat din milioane de componente. O parte din acestea au fost trimise în Franţa din India, China, Japonia, Coreea de Sud sau Italia. Unele sunt uriașe, cântăresc sute de tone fiecare.
Reactorul are înălţimea unui imobil de patru etaje, cântăreşte mai multe sute de tone și la asamblare lucrează 2.300 de persoane.
Reactor de fuziune nucleară – mai sigur și mai curat decât cele de fisiune
Spre deosebire de reactoarele de fisiune nucleară, în funcțiune în prezent în toată lumea, cele de fuziune nucleară combină izotopii de hidrogen transformați în plasmă la temperaturi solare, dar nu produce deșeuri radioactive.
„O cantitate de combustibil de fuziune de mărimea unui fruct de ananas este echivalentul energetic a 10.000 de tone de cărbune”, spune comunicatul ITER.
Fuziunea hidrogenului ar putea înlocui şi energia produsă acum prin fisiune nucleară, tocmai pentru că aceasta produce deşeuri radioactive timp de zeci de mii de ani, iar fuziunea hidrogenului – nu.
Combustibilul necesar fuziunii se extrage din apă şi litiu, suficient pentru a asigura alimentarea unui parc de reactoare timp de milioane de ani. Un gram de combustibil produce energie cât opt tone de petrol”.
Cât privește riscurile, consecinţele unei eventuale dispersări în mediu de tritiu (unul dintre izotopii de hidrogen) vor fi „mult mai reduse decât la un reactor nuclear”, (…) Nici la accidentele cele mai grave nu va fi necesară evacuarea populaţiei”, potrivit lui Igor Le Bars, expert la Institutul de radioprotecţie şi siguranţă nucleară (IRSN), citat de AFP
Un răspuns
Chiar daca, pana acum, fuziunea nucleara este un miraj si a costat imens, merita eforturi stiintifice si financiare mai mult decat pentru automobilele electrice sau autonome.