Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult›
11.01.2021
”Nu-l putem lăsa doar pe Zuckerberg să decidă”: UE pregătește noi reglementări ale platformelor sociale după reacția acestora la revoltele din SUA

Lideri europeni privesc cu îngrijorare modul în care Facebook și Twitter au tratat în Statele Unite ”cazul Trump” și consideră că social media are nevoie… Mai mult›
11.01.2021
Deficitul comercial la 11 luni a ajuns la 7,5% din PIB-ul estimat – Dacia revigorează sectorul de mașini

Deficitul balanței comerciale a ajuns la 16,43 miliarde euro după primele 11 luni ale anului (circa 7,5% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
11.01.2021
Green Deal: România are capacități de stocare a gazelor de seră de 11.000 de ori mai mari decât stochează în realitate

Atingerea țintei UE de neutralitate climatică (zero emisii nete de gaze de seră) implică eforturi considerabile inclusiv de stocare a acestora, dar datele din România privind… Mai mult›
10.01.2021
Cei care construiesc ilegal nu se mai pot înscrie în cartea funciară în baza hotărârii judecătorești
de Vladimir Ionescu , 10.6.2019
Instanțele nu mai pot pronunța hotărâri de constatare a dreptului de proprietate a proprietarului terenului asupra unei clădiri ridicate fără autorizație de construire, cu nerespectarea acesteia sau în lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrării, conform Decizia nr. 13/2019, a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ),
Noutatea este prezentată într-un comunicat al Ordinului Arhitecților din România:
Potrivit Legii nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, înscrierea dreptului de proprietate în Cartea funciară se poate face în două situații. O variantă de înscriere a construcției, potrivit art. 37 alin. (1), este condiționată de prezentarea unui certificat care să ateste edificarea construcției potrivit autorizației de construire și existența unui proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
Cea de-a doua variantă, conform art. 24 alin. (3) din aceeași lege, este înscrierea în baza unei hotărâri judecătorești care să constate dreptul de proprietate al proprietarului unui teren asupra construcției ridicate pe acesta. Este cazul accesiunii (incorporării) imobiliare artificiale în baza căreia, dacă proprietarul demonstrează că pe terenul propriu a edificat o construcție cu materialele sale, se prezumă că această construcție îi aparține. Folosindu-se de această variantă, persoanele care au ridicat o construcție în mod nelegal puteau să se înscrie în cartea funciară în baza hotărârii judecătorești pronunțate fără verificarea legalității construcției, potrivit sursei citate.
Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată pe motivul practicii neunitare la nivelul instanțelor, în sensul că acțiunile de constatare a dreptului de proprietate asupra construcției dobândit ca urmare a accesiunii imobiliare artificiale erau admise de anumite instanțe și respinse de altele.
Cum Curtea a constatat riscul de eludare a rigorilor privind autorizarea construcțiilor prin acțiunea în constatare, a emis Decizia nr. 13/2019 pentru a clarifica procedura de recunoaștere a dreptului de proprietate asupra construcției ridicate în mod nelegal.
Dreptul de proprietate este protejat prin Constituție, însă numai dacă este exercitat cu bună-credință și potrivit legii. De aceea, Înalta Curte de Casație și Justiție statuează că o instanță chemată să constate dreptul de proprietate asupra unei construcții trebuie să verifice nu numai existența unei construcții ridicate pe terenul proprietarului cu materialele acestuia, dar și îndeplinirea tuturor condițiilor de legalitate a edificării construcției.
Amintim faptul că Normele metodologice la Legea nr. 50/1991 prevăd, la art. 59, procedura de intrare în legalitate a construcțiilor.