Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult›
13.01.2021
Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult›
13.01.2021
Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult›
13.01.2021
Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia – iniţiativă în favoarea menţinerii Spaţiului Schengen
de Victor Bratu 4.12.2015
Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia au respins, joi, ideea modificării actualului Spaţiu Schengen, lansând o iniţiativă pentru menţinerea actualului sistem, anunță Reuters.
Premierii celor patru state membre ale Grupului Vişegrad au lansat iniţiativa intitulată “Prietenii Schengen”, o realizare-cheie a integrării lor europene postcomuniste.
“Respingem solicitările privind reformarea Schengen. Obiectul trebuie să fie interesul comun pentru securizarea frontierelor externe şi menţinerea Schengen”, a declarat premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka. “Respingem tentativele de creare a unei zone mini-Schengen în cadrul Uniunii Europene”, a spus el.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a cerut sprijinul altor ţări pentru această iniţiativă.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, afirma recent că viitorul Schengen depinde de disponibilităţile statelor UE de a participa la o schemă permanentă de distribuire a refugiaţilor pe baza cotelor obligatorii. “Distribuirea refugiaţilor în funcţie de performanţele economice şi de alte condiţii, disponibilitatea de a participa la un sistem permanent de repartizare a refugiaţilor conform cotelor vor determina dacă Spaţiul Schengen va rezista pe termen lung”, sublinia liderul de la Berlin.
Ţările europene care nu protejează eficient frontierele şi nu acceptă cote de refugiaţi ar putea rămâne în afara unei zone “mini-Schengen”, avertiza săptămâna trecută Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez al Finanţelor şi liderul Eurogrup. “Există câteva ţări care poartă cele mai mari poveri în criza refugiaţilor, acceptând cei mai mulţi extracomunitari”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, menţionând Suedia, Germania, Austria, Belgia şi Olanda. “Alte ţări spun: nu este problema noastră; este a voastră. Succes!”, a transmis Dijsselbloem.
“Pentru menţinerea Spaţiului Schengen, trebuie protejate frontierele. Dacă nu reuşim să protejăm frontierele externe ale UE sau ale actualului Spaţiu Schengen, atunci am putea-o face într-o zonă mini-Schengen”, a sugerat şeful Eurogrup.
Grecia a acceptat joi solicitările UE de a colabora în problema migrației cu Agenția europeană pentru controlul frontierelor. Atena a activat inclusiv mecanismele UE de protecție civilă, evitând excluderea din zona Schengen așa cum fusese amenințată.