marți

19 martie, 2024

25 mai, 2020

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică și marchează debutul oficial a ceea ce analiștii apreciază că vor fi cele mai dificile negocieri din istoria UE.

Negocierile informale durează de mai bine de o lună, dar până în acest moment nici statele membre și nici instituțiile europene nu au căzut de acord asupra vreunui aspect al chestiunii în dezbatere: dimensiune, ținte sau condiții.

Propunerea lansată în weekend de grupul Austria-Danemarca-Țările de Jos-Suedia (în fapt o contra-propunere la proiectul franco-german lansat în urmă cu 10 zile), arată pe de-o parte că guvernele vor să își impună propria filosofie financiară asupra Comisiei Europene și, pe de altă parte, că aceleași guverne împărtățesc filosofii diferite.


Președintele Eurogroup, Mario Centeno, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, preluat pe pagina Consiliului European, în care admite că ”vor fi negocieri foarte complicate” în cadrul Consiliului UE.

La începutul anului, președintele Consiliului, Charles Michel, a prezentat o propunerea-alternativă de Buget multianual, dar discuțiile convocate pe marginea propunerii s-au încheiat cu un eșec.

Dimensiunea

Așteptările sunt ca în jur de 1,5 trilioane euro să fie puși la dispoziție pentru relansarea economiilor UE. Suma a fost sugerată de comisarii Thierry Breton și Paolo Gentiloni, care au prezentat o estimare a impactului pe care pandemia l-a produs în toată Europa, în toate sectoarele economice.

Franța și Germania au propus 500 miliarde euro pentru fondul de revenire, separat de bugetul multianual (în jur de 1 trilion euro), deci împreună banii s-ar ridica la nivelul așteptat de mulți.


Grupul ”chibzuiților” europeni nu a avansat vreo sumă concretă, ci a cerut ”o evaluare minuțioasă a nevoilor” și o ”limitare” a contribuțiilor naționale la Bugetul 2021-2027 au UE.

(Citiți și: ”Chibzuiții UE” propun o alternativă la planul franco-german pentru relansarea economiilor”)

În timpul negocierilor din februarie pe marginea bugetului UE (înainte de debutul pandemiei), Austria, Țările de Jos, Danemarca, Suedia și (la acel moment) Germania cereau păstrarea contribuției la 1% VNB, în cel mai rău caz o creștere minoră a acestor contribuții, până la cel mult 1,1% VNB.

În aceste condiții, finanțarea Fondului de Relansare nu poate fi făcută decât prin credite la care să se angajeze Comisia Europeană.

Utilizarea

Marea dezbatere urmează: cum se alocă banii, prin credite sau granturi? Italia și Spania cer granturi, spunând că economiile lor sunt deja supra-îndatorate. Germania și Franța doresc un mix granturi/credite, iar Austria&Co insistă pentru credite, desigur în condiții avantajoase.

(Citiți și: ”Plan de salvare franco-german: eurobonduri de 500 miliarde euro. Berlinul acceptă datoria comună”)

Țintele

Discuțiile despre modul în care vor fi utilizați banii aduc Estul Europei în contradicție cu ”aliniamentul” Nord-Sud.

Estul cere păstrarea politicii de Coeziune la un nivel ante-coronavirus, lucru aproape imposibil din moment ce pandemia nu a făcut decât să adauge presiune asupra nevoii de regândire, deci inclusiv a rețetelor de finanțare, a politicilor europene odată cu unanimitățile din jurul Green Deal și Agenda Digitală.

Comisia a anunțat deja că aceste două mari proiecte rămân valabile și vor constitui ”motoare” ale revenirii economice.

(Citiți și: ”Combinația Coronavirus-Green Deal ar urma să crească contribuțiile statelor la bugetul UE la 2% din Venitul Național Brut”)

Condiții de accesare

Tradițional, banii Comisiei au atașați condiții, iar întrebarea de actualitate este cât de stricte vor fi de această dată. Opiniile sunt, evident, departe de consens, și au ca extreme varianta ”nicio condiție” cerută de Italia și varianta ”doar cu măsuri de reformare a economiei” avansată de Austria.

Comisia Europeană încearcă să lege accesul de respectarea/implementarea recomandărilor conținute în rapoartele Semestrului European, multe dintre acestea fără legătură directă cu economia.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: