Embargoul pentru țițeiul rusesc în UE și plafonarea prețului petrolului rusesc transportat pe mare și va aduce schimbări majore în întreaga lume atât sub aspectul continuării rescrierii hărții energetice a lumii, cât și sub aspectul schimbărilor care probabil se vor declanșa în toate taberele, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Chiar dacă aparent producția de țiței rusesc exportată este de doar 8% din producția mondială totală, aceasta va afecta cererea și implicit va genera efecte economice și sociale, consideră Dumitru Chisăliță.
Cum se diferențiază acest șoc de șocurile anterioare
În mod tradițional, șocurile aprovizionării cu petrol au apărut din cauza Războiului de Iom Kipur dintre țările Arabe și Israel (1973, 1979) sau din cauza conflictului militar din 1990 care a dus la distrugerea instalațiilor de producție a petrolului la invazia Kuweitului de către Irak.
În schimb, astăzi, principalul motiv pentru care exporturile rusești de țiței și produse rafinate vor fi supuse embargoului se datorează invaziei Rusiei în Ucraina.
În plus, tarifele de transport al țițeiului rusesc pentru diferite destinații au crescut la niveluri record, reflectând presiunea publică asupra companiilor petroliere pentru a evita achiziționarea de petrol rusesc, teama de sancțiuni oficiale asupra exporturilor rusești de energie, dar și atacurile asupra navelor din Marea Neagră.
(Citiți și: „România și-a făcut plinul de petrol rusesc înainte de intrarea în vigoare a embargoului”)
O altă dimensiune în care evenimentul actual diferă de precedentul istoric este că reducerea exporturilor rusești de petrol a fost precedată de o reducere a exporturilor rusești de gaze naturale către Europa.
Gazul natural este folosit pentru încălzirea locuințelor, pentru producerea de energie și în producția industrială. Creșterile de preț rezultate în diferite grade s-au răspândit pe tot globul prin comerțul cu gaze naturale lichefiate.
Efectul invaziei ruse nu se limitează doar la piața energiei
Europa poate atenua impactul penuriei de gaze naturale și petrol prin întârzierea opririi centralelor nucleare și a cărbunelui, dar Europa depinde de Rusia și pentru aprovizionarea cu cărbune și chiar uraniu, susține președintele AEI.
În cele din urmă, efectul invaziei ruse nu se limitează la piețele energetice. Rusia și Ucraina reprezintă împreună 29% din exporturile globale de grâu.
Perturbarea exporturilor din Marea Neagră, împreună cu sancțiunile financiare asupra Rusiei, înseamnă că aprovizionarea cu grâu și alte cereale este probabil să fie redusă și în următorii ani.
Scăderea ofertei, împreună cu deficitul de îngrășăminte produse din gaze naturale, vor conduce la creșterea prețurilor la alimente la nivel mondial și vor consolida efectele de întârziere a creșterii și inflaționiste ale prețurilor mai mari ale combustibililor.
De asemenea, războiul crește prețul materiilor prime și metalelor produse în Rusia și sau nemaiproduse în Ucraina.
După un plus de 2%, cotațiile au revenit la nivelurile de dinainte
OPEC+, care este condus de Arabia Saudită și Rusia, a decis să nu facă nicio modificare imediată în obiectivele de producție ale grupului, dar au spus că există disponibilitatea producătorilor de petrol să “se întâlnească în orice moment” și că ar putea “lua imediat măsuri suplimentare”.
Contractele futures pe țițeiul Brent au crescut ieri (luni – n.r.) cu 2%, dar au revenit la prețul de dinainte, chiar dacă OPEC+ a decis să mențină producția la nivelurile actuale.
Scăderea prețului petrolului este pusă pe seama temerii că Rezerva Federală ar putea continua calea de înăsprire a politicii sale agresive.
Cum a reacționat Rusia față de decizia UE și G7
Rusia a spus în repetate rânduri că nu va vinde petrol țărilor care utilizează plafonul.
Totodată, Rusia s-a apucat în liniște să achiziționeze peste 100 de petroliere pentru a forma o „flotă din umbră” de nave pentru a încerca să-și mențină petrolul în ciuda restricțiilor vestice și a profita de momentul prețurilor mari care vor apărea în cazul unei cereri mari.
Viceprim-ministrul rus Alexander Novak a reiterat duminică că Moscova nu va exporta petrol care face obiectul vreunei limite de preț impuse de Occident, si va vinde petrol și produse petroliere acelor țări care vor lucra cu noi în condițiile pieței.
“Cert este ca Moscova a găsit un mare cumpărător al petrolului său: Arabia Saudită! Arabia Saudită fiind și țara care și a crescut exporturile de petrol în Europa!”, arată Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, amploarea scăderii exporturilor reale rusești de petrol poate determina dacă prețurile petrolului cresc sau scad în 2023.
Câteva scenarii
Producătorii de petrol sunt însă îngrijorați de reducerea cererii, dacă economiile mari intră în recesiune.
(Citiți și: „Cotația țițeiului a urcat luni pe fondul embargoului UE asupra petrolului rusesc, OPEC+ menține producția scăzută”)
Analiștii iau în calcul diferite scenarii care să compenseze deficitul legat de blocarea exporturilor de petrol rusesc:
- China cel mai mare consumator din lume de petrol să-și mențină consumul redus de energie și să achiziționeze petrol la nivelul prețului plafonat, o abordare puțin probabilă.
- creșterea producției de petrol în altă parte din lume pentru a compensa lipsa petrolului rusesc. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis însă că nu vor oferi ajutor de data aceasta.
- creșterea capacității producătorilor de petrol de șist din Statele Unite de a stimula în mod semnificativ producția de petrol pe termen scurt, dar care este limitată de blocajele lanțului de aprovizionare, lipsa forței de muncă și insistența investitorilor publici asupra disciplinei capitalului.
- Repunerea pe harta energetică a petrolului din Iran și Venezuela. Puțin probabilă încheierea unor acorduri în acest sens, dar și așa producția de petrol iraniană/venezueleană, ar răspunde lent, iar creșterile ar fi mult mai mici decât deficitul care probabil trebuie acoperit.
Aceste scenarii lasă ca o singură soluție să fie posibilă pentru a trece această iarnă, scoaterea petrolului din rezervele strategice de petrol pe termen scurt. Ipotetic, SUA ar putea elibera până la 4,4 milioane de barili/zi din Rezerva Strategică de Petrol, dar numai pentru aproximativ trei luni, conchide Dumitru Chisăliță.
***
