marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 septembrie, 2018

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au dus la cea mai gravă criză financiară globală de la al doilea război mondial încoace.

Acum 10 ani, falimentul marelui grup bancar Lehman Brothers certifica declanşarea crizei financiare globale, marcată de disporporția dintre banii reali de pe piețe și datoriile private (şi apoi publice) devenite insuportabile.

O parte din punctele slabe de acum 10 ani s-au rezolvat sau măcar ameliorat, dar altele au redevenit ameninţătoare şi lor li s-au adăugat noi pericole, potrivit unui raport McKinsey.


România este vulnerabilă la toate acestea în măsură mai mare sau mai mică, dar mai ales la pericolele interne.

Astfel, dintre vechile cauze globale se remarcă:

  • preţurile imobiliare se apropie de nivelurile din 2007 – 2008,
  • datoriile au crescut din nou la niveluri care pot deveni nesustenabile în situaţii de stres ale pieţei,
  • deficitele macroeconomice şi mai ales cele de cont curent pun din nou probleme.

Pericole noi ameninţă, însă, stabilitatea financiară a lumii:

  • Tensiunile comerciale dintre marile puteri şi combinaţia acestora cu politicile protecţioniste;
  • Vulnerabilitatea economiilor emergente, induse de eventualele probleme ale Chinei și altor țări proeminente din această categorie.
  • Volatilitatea unor noi active financiare precum criptomonedele amenință să potențeze pericolul retragerii abrupte de la noile maxime istorice ale burselor, mai spune studiul McKinsey.

Pericolele autohtone


„România este acum mai dezvoltată şi mai bine pregătită pentru a face faţă şocurilor externe decât era în urmă cu zece ani; dar se perpetuează riscurile care decurg din politicile interne nejustificate“, crede Liviu Voinea (foto), viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).

Descărcați de AICI… studiul viceguvernatorului Liviu Voinea: „Ten years after the global financial crisis

„Vulnerabilitățile economiei României pe termen mediu și lung se referă, printre altele, la:

  • acumularea deficitelor gemene atunci când creșterea economică este peste potențial;
  • problemele de sustenabilitate a datoriei în cazul unor scenarii adverse;
  • insuficiența progresului reformelor structurale; toate cele de mai sus fiind amplificate de cea mai mare pierdere a ultimilor 10 ani:
  • pierderea de forță de muncă prin emigrare”, spune Liviu Voinea.

Pericolul pe care viceguvernatorul BNR nu îl numeşte explicit este largheţea politicienilor care au majorat slariile publice şi au impus majorări în sectoru privat, mai periculos decât acelaşi curent politic o făcea în urmă cu 10 ani.

În România, pe de o parte, creşterea economică a încetinit de la 6,9% în 2017 la 4,2% în primul semestru şi este probabil să coboare la doar 3,8% în 2018.

Pe de altă parte, scăderea vitezei de creştere a corectat-o pe aceasta din urmă până la un nivel sustenabil.

Pe de o parte, diminuarea creşterii PIB s-ar putea traduce în diminuarea veniturilor fiscale. Pe de altă parte, însă, în cazul unei recesiuni nu mai este posibilă stimularea fiscală a reluării ceşterii.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Așa se face că politicienii români și-ar putea dori ceea ce un președinte american de acum aproape trei sferturi de veac numea „economiști cu o singură mână”, dacă nu ciungi.

Liviu Voinea aminteşte că Harry Truman se plângea că toţi economiştii săi îi prezintau realitatea în două feluri, când „pe de o parte (on the one hand)”, când „pe de altă parte (on the other hand”).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: