Problemele NATO în România pot fi rezumate cu povestea construcției bazei militare NATO de la Cincu (județul Sibiu), unde aliații se confruntă cu degradarea principalului pod din localitate: Este atât de avansată încât râul care curge dedesubt se vede prin găurile din asfalt, iar camioanele trebuie să treacă prin câmpuri de floarea-soarelui pentru a transporta mii de tone de material către şi de la şantier.
La scurt timp după invazia rusă în Ucraina, colonelul francez Clement Torrent a primit ordin să construiască o bază pentru 1.000 de soldaţi la frontiera estică a NATO în şase luni. El şi aproximativ 200 de soldaţi din Franţa, Belgia şi Ţările de Jos sunt în prezent ocupaţi să niveleze un vârf de deal din satul Cincu, în Transilvania, povestește Bloomberg, într-un articol citat de News.ro.
„Termenul limită este înainte de primul îngheţ. Este un simbol al solidarităţii. O alianţă trebuie să fie palpabilă”, a spus Clement Torrent, care conduce grupul de lucru al inginerilor, de la baza de lângă Cincu, la aproximativ 260 de kilometri nord de Bucureşti.
Războiul Rusiei din Ucraina a forțat răspunsul la o întrebare fundamentală pe care statele NATO şi-au pus-o cu ani în urmă: cum vor lupta SUA, Franţa şi Germania, ca membri mai vechi, pentru foşti aliaţi comunişti mai puţin bogaţi în eventualitatea unui atac.
NATO este îngrijorată de slăbiciunea flancului estic
Au apărut întrebări și cu privire la capacitatea alianței de a opri expansionismul rus după ani de investiţii insuficiente şi avertismente neobservate, ca şi privind eforturile de a reinventa regiunea Mării Negre, anterior neglijată.
Acestea ar fi trebuit să fie griji abordate cu mult timp în urmă, comentează Bloomberg.
NATO se concentrează asupra modului de a dejuca puterea Moscovei pe Flancul de Est şi de a preveni ca una dintre cele mai sărace regiuni ale continentului să devină o bază de securitate slabă, la şase luni de la invazia rusă.
Marea Neagră desparte Europa de Asia şi este înconjurată de Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia. Este o rută comercială importantă pentru produsele agricole din Ucraina şi Rusia şi este legată de Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor a Turciei.
Moscova a prioritizat Europa de Sud-Est. Proiectele sale de acolo „arată cât de preocupaţi sunt ruşii de regiune, ei vor să aibă o amprentă militară puternică – la care NATO trebuie să răspundă”, potrivit lui Matthew Orr, un analist de securitate la Stratfor.
Liderii est-europeni au avertizat privind ameninţarea rusă încă după ce Moscova a invadat Georgia în 2008. Ulterior, Vladimir Putin a declanşat război în regiunea ucraineană estică Donbas şi a anexat Crimeea în 2014.
Rusia a furat startul strategic în Marea Neagră
Din 2008, Kremlinul şi-a crescut capacităţile militare în Marea Neagră, şi-a mutat forţele terestre, şi-a întărit apărarea antiaeriană şi şi-a modernizat Flota maritimă pe măsură ce a avansat activitatea în zonele de război, inclusiv în Libia şi Siria, unde există o bază navală.
„Marea Neagră este poarta Rusiei către apele calde, în special către Marea Mediterană. (…) Este poarta Rusiei menită să proiecteze putere şi forţă în Orientul Mijlociu, în Africa şi nu numai”, a spus Yulia Joza, directorul programului Marea Neagră la think tank-ul Institutului pentru Orientul Mijlociu din Washington.
La doar câteva săptămâni după invazia din 24 februarie, coaliţia a convenit la un summit de la Bruxelles să formeze patru noi grupuri de luptă pentru România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, care să le completeze pe cele patru desfăşurate în Polonia şi statele baltice.
Cum stă România pe tabla de șah a NATO
România găzduise, deja înainte de război, aproximativ 1.000 de militari americani NATO, iar baza de la Marea Neagră de la Mihail Kogălnicanu reprezenta un punct de tranzit către Orientul Mijlociu.
Aliaţii NATO şi-au sporit semnificativ prezenţa la graniţele estice ale alianţei, desfăşurând mai multe România pe tabla de șah a NATO trupe, avioane şi nave.
Planul curent este de a construi garnizoane în restul statelor NATO de frontieră, unde vor fi dislocate regulat noi unităţi ale forţelor internaţionale de aproximativ 1.000 de soldaţi. În plus, aliaţii vor identifica în plan intern unităţi care se pot angaja rapid cu trupele aflate deja la sol în statele din est, dacă este necesar.
Statele baltice şi Polonia pledează de ani de zile pentru această prezenţă suplimentară. Rusia a ameninţat cu represalii, deşi încă nu a luat măsuri concrete.
Prin realizarea joncţiunii cu armatele ţării gazdă şi pre-poziţionarea armelor, a muniţiei şi echipamentelor grele, aceste forţe ar putea fi multiplicate la o brigadă de 5.000 de oameni, a declarat colonelul Flavian Garrigou Grandchamp, înalt reprezentant naţional al Franţei în România.
„Ne pregătim să putem lupta cot la cot cu trupe române, americane şi alte trupe. În cel mai rău scenariu, dacă va avea loc, ne vom lupta”, a subliniat el.
Forțe aliate impresionante se pregătesc ca să răspundă noilor provocări
Forțe aliate impresionante aflate sub comanda NATO sunt în prezent supuse unei pregătiri sporite, ca parte a unei revizuiri majore de apărare a blocului militar convenită de lideri la Madrid, în iulie.
Majoritatea oficialilor se îndoiesc că Rusia va ataca direct un membru NATO, însă alianţa intenţionează să menţină trupele internaţionale la graniţele sale ”timp de câţiva ani pentru a se asigura că situaţia este stabilizată”, a spus Garrigou Grandchamp.
Acest lucru va necesita investiţii, care lipsesc cu precădere în România şi în Bulgaria.
„Nu este vorba doar de apărare, ci de securitatea alimentară. Deci, toate aceste decizii luate pentru a creşte rezistenţa şi apărarea în partea de est sunt foarte binevenite”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Neglijențele guvernelor române se răzbună
Deciziile corecte au devenit o provocare imediată pentru colonelul francez Clement Torrent şi pentu echipa sa de ingineri militari care lucrează în România.
Podul principal din satul Cincu, care se află în inima României, se află într-o stare atât de degradată, încât râul care curge dedesubt se poate vedea prin găurile din asfalt. Camioanele trebuie să treacă prin câmpuri de floarea-soarelui pentru a transporta mii de tone de material către şi de la şantierul de pe deal, comentează Bloomberg.
România are peste 950 km de autostrăzi, situându-se pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca pondere pe cap de locuitor.
Primarul din Cincu, Aurel Sorin Suciu, se bazează pe guvern pentru asfaltarea străzilor şi pe un proiect de educaţie finanţat de UE pentru ca localnicii să sprijine baza militară, precum şi pe granturi pentru amenajarea a unor restaurante şi locuri de cazare.
„Este foarte greu să schimbi mentalitatea oamenilor şi să-i convingi să vândă două vaci şi să renoveze două camere pentru a câştiga mai mulţi bani”, a spus Aurel Sorin Suciu.
Achizițiile militare ale României costă 12 mld. euro
Un domeniu mult mai important care necesită investiţiieste (re)construirea armatei României.
Majoritatea membrilor NATO nu reuşesc de mult timp să atingă obiectivul alianţei de a cheltui cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Cu toate acestea, România şi-a îndeplinit această ţintă din 2015 şi o va creşte la 2,5% anul viitor.
Factura totală pentru achiziţiile militare ar ajunge la cel puţin 12 miliarde de euro. Cel mai scump articol până în prezent este sistemul de apărare antiaeriană Patriot de 4 miliarde de euro, care va fi operaţional în acest an.
Baza condusă de francezi din Cincu ar trebui să funcţioneze la capacitate maximă până la sfârşitul anulu. Acest lucru marchează o schimbare generală de perspectivă a NATO privind Rusia, conchide Bloomberg.
***
