luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 iulie, 2019

Creanţele României provenite din operaţiunile de export, cooperare economică internaţională şi alte acţiuni externe derulate înainte de 31 decembrie 1989 erau, la finele anului trecut, 716.199.303,61 dolari pe relaţia devize convertibile şi de 1,522 miliarde ruble transferabile.

Sumele menţionate sunt rezultatul acordurilor comerciale şi guvernamentale de credit pe termen mediu şi lung, încheiate de statul român cu alte state, în principal din Africa, Asia şi America Latină înainte de 31 decembrie 1989, după cum indică un document al Ministerului Finanţelor, prezentat de Mediafax.

Din suma totală de 716,2 milioane dolari SUA pe relaţia devize convertibile, 474,9 milioane dolari SUA (66,30%) reprezintă creanţe soluţionate şi reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului şi care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic) iar 241,3 milioane dolari (33,70%) reprezintă creanţe care nu au fost soluţionate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia şi Tanzania).


În perioada ianuarie – decembrie 2018 s-au încasat în contul creanţelor României 60 milioane dolari.

Cea mai mare sumă în valută pe care România o are de încasat este din Irak, de 461,5 milioane de dolari, urmat de Sudan cu 169,8 milioane dolari, Libia cu 45,5 milioane de dolari, Nigeria cu 12,5 milioane dolari şi alte ţări africane, cu sume între 10 milioane de dolari şi sub 100.000 de dolari. Din RPD Coreeană România are de recuperat m546.952 dolari.

Cu Sudan, Libia, Nigeria, Republica Centraficană, Somalia şi Tanzania datoriile nu au fost negociate, în vederea reglemetării, suma totală fiind de 241 de milioane de dolari.

Creanța cubaneză

Pe relaţia ruble transferabile, apare refuzul categoric al autorităţilor cubaneze, ţară care deţine 100% din creanţele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA şi pentru stabilirea unor modalităţi de rambursare a obligaţiilor sale valutare, arată documentul.


Relaţia cu Cuba este marcată de faptul că poziţia guvernului cubanez a fost de anulare 100% atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după desfiinţarea CAER.

La 12 decembrie 2015, Cuba a ajuns la un acord cu 14 din cele 20 de ţări creditoare ale Clubului de la Paris cu privire la datoria restantă în sumă de 11,1 miliarde dolari SUA, prin care creditorii au fost de acord să anuleze o parte din datorie (90%), dobânzile aferente şi penalităţile de întârziere şi reeşalonarea datoriei rămase pe o perioadă de 18 ani, după transformarea unei părţi considerabile în fonduri de dezvoltare locală.

Deşi România a solicitat Clubului de la Paris includerea României, alături de ţările membre, la negocierile care au avut loc între clubul de la paris şi partea cubaneză, din discuţiile care s-au purtat cu reprezentanţii Clubului a reieşit că procesul negocierilor cu partea cubaneză a fost foarte rapid, astfel încât nu s-a formulat o întrebare la nivel oficial privind participarea României ca observator la reuniunile Grupului Creditorilor Cubei din cadrul Clubului de la Paris.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Singurele ţări foste membre CAER care au reuşit soluţionarea creanţelor în Cuba sunt Rusia şi Slovacia, succesul negocierilor în cazul Slovaciei datorându-se contribuţiei personale a premierului Robert Fico. Polonia, Ungaria, Bulgaria nu şi-au reglementat creanţele faţă de Republica Cuba, problema principală fiind conversia datoriei într-o valută convertibilă, datorită dispariţiei rublei transferabile odată cu dizolvarea CAER. Conform modelului de reglementare adoptat de clubul de la paris şi al celorlalte ţări membre CAER care au reuşit reglementarea creanţelor faţă de Cuba (Rusia şi Slovacia) nu au fost luate în calcul dobânzile şi dobânzile de întârziere.

Reamintim că ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a propus oficial Cubei compensarea datoriei istorice faţă de România, în schimbul tratamentului anti-cancer pe care îl dezvoltă această ţară.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: