Persoanele care conduc autorități sau instituții ce nu se află sub control parlamentar sunt obligate să ia parte la lucrările comisiei de anchetă parlamentare, pentru a respecta principiul colaborării loiale între instituțiile, precizează Curtea Constituțională într-o motivare publicată miercuri.
Motivarea este pe decizia prin care CCR a respins sesizările PNL și USR privind neconstituționalitatea prevederii care-i obligă pe cetățenii români să se prezinte în fața comisiile parlamentare de anchetă atunci când sunt citați.
Așadar, cei invitați la comisii precum cea care anchetează acum alegerile prezidențiale din 2009 sunt obligați să se prezinte, așa cum prevăd completările aduse în luna mai Articolului 9 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.
Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi.
Modificările au fost votate pe 9 mai și prevăd:
- Comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată.
- Persoana invitată poate să răspundă şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă.
- Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.
Ulterior, 81 de deputați ai PNL și USR au sesizat CCR în legătură cu aceste intervenții pe Regulament.
Adăugirile au fost făcute la propunerea PSD, după decizia de înființare a Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009. Ancheta ar trebui să stabilească ”dacă persoane sau instituţii s-au implicat în mod ilegal sau fără să aibă atribuţii în organizarea alegerilor sau în stabilirea rezultatelor”, după cum declara Liviu Dragnea.
Comisia a fost constituită după dezvăluirile lui Dan Andronic, acționar în firma care deține publicația Evenimentul zilei, care a relatat o petrecere ce ar fi avut loc în seara turul II al prezidențialelor din 2009, la Gabriel Oprea acasă, întâlnire la care au participat mai mulți lideri politici, fost secund din SRI – Florian Coldea, și Laura Codruța Kovesi – procuror general, la vremea respectivă.
Motivarea – Judecătorii și procurorii sunt obligați să răspundă invitației la Comisie
„Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicțional și că dispozițiile legale criticate realizează o evidentă distincție, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în fața comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituțiilor/ autorităților din care fac parte sunt sub control parlamentar și care sunt citate în acest sens și, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, și anume persoane care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/ instituții ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului au obligația să ia parte la lucrările comisiei.
În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul-general al României, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Curții de Conturi, președintele Curții Constituționale.
De asemenea, pot fi invitate și alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio legătură cu instituțiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, în această din urmă categorie pot intra și judecători, procurori, dacă nu sunt chemați în legătură cu atribuțiunile, însărcinările de serviciu sau activitatea lor profesională, ci în calitate de simpli cetățeni”, potrivit CCR.
Un răspuns
Remarcați totuși că o asemenea decizie poate fi aplicată numai în cazurile referitoare la executarea atribuțiilor de serviciu, atâta vreme cât principiul separație puterilor în stat nu este înclcat sau ,cei care solicită „informațiile, nu se deplasează la sediile instituțiilor solicitate, în mod ofcial, pentru a solicita raspunsuri , cum probabil ar fi mai firesc ,atâta vreme cât colaborarea interinstituională este în scopul unor „cercetari politice” ?