Curtea Constituțională a respins miercuri, pentru a doua oară, introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali – primari, viceprimari, președinți de consilii județene și vicepreședinți de consilii județene.
De ce a respins CCR, încă o dată, pensiile specciale pentru acești aleși locali:
1. Trebuia o nouă procedură legislativă
Parlamentul a reluat procedura legislativă, a reexaminat anumite dispoziţii ale legii constatate ca fiind neconstituţională şi a adoptat din nou legea anterior menţionată.
Un comunicat al CCR explică însă că Parlamentul nu avea competenţa de a reexamina doar dispoziţii punctuale din lege, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă pentru a se respecta prevederile art.147 alin.(2) din Constituţie.
2. Legea nu respectă nici acum, exigențele constituționale enumerate în prima decizie de neconstituționalitate, cea din ianuarie.
Curtea a constatat și miercuri încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la exigenţele constituţionale referitoare la:
- claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, conţinutul normativ al legii reglementând lacunar şi defectuos atât stabilirea modului de calcul al indemnizației pentru limită de vârstă, în situaţia în care subiecţii dreptului au îndeplinit mai multe tipuri de mandate (primar, viceprimar, preşedinte şi/sau vicepreşedinte al consiliului judeţean), cât şi natura juridică a acesteia;
- egalitatea în drepturi, legea acordând beneficiul indemnizaţiei pentru limită de vârstă numai în privinţa anumitor aleşi locali;
- indicarea sursei de finanţare a noii cheltuieli bugetare, întrucât legea, trecând această cheltuială publică la bugetul local, nu a reglementat un sistem de venituri apt să susţină plata indemnizației pentru limită de vârstă, din acest buget.
Sesizarea Guvernului
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională din nou, în luna iunie, Curtea Constituțională în legătură cu pensiile speciale acordate aleșilor.
“Am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituțională, chiar azi am semnat. (…) Din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanțate aceste pensii sau indemnizații speciale. Ele, așa cum e prevăzută legea acum, ar continua să impacteze bugetul de stat pentru că și bugetele locale, în mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat. Și, pe de altă parte, nu se respectă principiul contributivității, legea aceasta ar urma să se aplice retroactiv, deci am cerut din nou CCR să clarifice dacă aceste elemente, care în continuare sunt menținute în lege, sunt constituționale”, a explicat Dacian Cioloș la sfârșitul lunii iunie.
Senatul a adoptat pe 21 iunie propunerea legislativă privind pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, pensii care, în funcție de numărul mandatelor, pot ajunge și la peste 5.000 de lei.
Este o propunere legislativă mai veche a parlamentarilor, care într-o formă anterioară a fost declarată neconstituțională de CCR la începutul anului, fiind atacată de Guvernul Cioloș.
PNL a anunțat în plen că nu susține proiectul care, potrivit anunțului oficial, a obținut totuși 101 voturi ”pentru”, 6 abțineri și un vot ”împotrivă”.
Potrivit celor adoptate, aleșii locali vor primi pensii speciale după un mandat întreg. Nu vor beneficia de această pensie cei care au fost condamnați definitiv cu executare în exercitarea funcției de ales local, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean și vicepreședinte de CJ. Nu se pot cumula pensia de ales local și cea de parlamentar.
Această lege va intra în vigoare din ianuarie 2017, iar banii pentru pensiile aleșilor locali vor fi acordați de la bugetele locale.
De ce a fost declarată neconstituțională la începutul anului
La începutul anului, CCR a declarat neconstituțională legea inițială, pe o sesizare făcută tot de Executiv.
Legea s-a întors la Parlamentul, pentru a fi modificată.
Explicațiile de atunci ale CCR:
- Curtea explică în decizie că normele reglementate prin lege nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a „indemnizaţiei pentru limită de vârstă”, al sferei beneficiarilor săi şi al modului de stabilire şi calcul al indemnizaţiei.
- Nu este clar ce reprezintă sumele stabilite în lege – indemnizaţie, salariu, o pensie în adevăratul sens al cuvântului sau un cadou.
- Legea creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali (încalcă art.16 alin.(1), potrivit căruia “cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.
- Legea prevede cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară (încalcă art.138 alin.(5), potrivit căruia “nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”.
Curtea a mai precizat că legea nu definește în mod clar sfera de reglementare.
