Curtea Constituțională a României a decis miercuri că hotărârea Senatului privind votul asupra cererii de încuviințare a arestării preventive a social-democratului Dan Șova este neconsttuțională, admițând astfel contestația PNL.
Conducerea Senatului ar urma să decidă pașii care vor fi urmați, președintele acestui for Călin Popescu Tăriceanu, precizând însă că discuția va avea loc abia după ce apare motivarea CCR.
Președintele CCR, Augustin Zegrean, declara în 23 aprilie, că votul ar trebui reluat în cazul în care magistrații Curții decid că hotărârea anterioară contravine Legii fundamentale.
Întreaga controversă a pornit de la faptul că votul din 25 martie a fost interpretat de conducerea Senatului în baza unor prevederi din regulament și statut care erau contrare Constituției. Dacă la votul din 25 martie s-ar fi ținut cont de articolul din Constituție care stabilește că hotărârile se iau cu votul majorității membrilor prezenți în sală, cererea DNA ar fi fost aprobată.
“Dacă am zice că e neconstituţional, cred că (Parlamentul – n.red.) ar trebui să adopte altă hotărâre, dacă aia nu e bună. Dacă va fi declarată ne-bună va trebui dată alta, nu? (…) Ar trebui să rejudece cererea aceea, mă gandesc. Altfel cum? Până acum, hotărârile Parlamentului care au fost declarate neconstituţionale au fost refăcute, s-au luat alte hotărâri. Se reia totul de la capăt. Voi aţi vrea să vă spun acum aşa: dacă vine la noi dosarul acela (contestaţia formulată de PNL – n.red.) şi admitem, îl arestează pe Şova. Nu pot să vă spun aşa ceva, pentru că nici nu-i adevărat. Deci se reia votul, se face altă hotărâre”, a explicat judecătorul Augustin Zegrean, la momentul depunerii contestației de către PNL.
PNL a depus sesizarea la Curtea Constituțională cu privire la hotărârea în cazul Șova, liberalii invocând faptul că în document nu se precizează clar respingerea sau încuviințarea solicitării DNA de arestare preventivă a senatorului PSD, consemnându-se doar rezultatul votului din 25 martie.
”Considerăm că redactarea hotărârii s-a făcut cu încălcarea considerentelor Curţii Constituţionale, atestarea rezultatului votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, aşa cum este cuprins în dispozitivul deciziei acesteia, neputând fi făcută printr-o hotărâre de constatare care lasă loc la interpretări. Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză”, se arată în documentul PNL.
Controversata hotărâre care consemnează votul din 25 martie în cazul Dan Șova a fost publicată pe 22 aprilie în Monitorul Oficial, după îndelungi dispute generate de refuzul președintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu de a-și asuma semnarea documentului potrivit căruia nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru încuviințarea solicitării DNA de arestare preventivă a senatorului social-democrat, deși majoritatea celor prezenți s-a pronunțat în favoarea acesteia.
Potrivit hotărârii se “constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă” a senatorului Dan Şova.
Hotărârea a fost redactată după ce CCR a obligat Senatul să îșis asume votul din 25 martie asupra solicitării DNA de arestare preventivă a lui Dan Șova.
Curtea Constituţională a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatul votului.
La 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.
Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorității membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”.
Senatul nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.
Decizia Senatului a fost contestată la CCR de CSM, preşedintele Klaus Iohannis și de PNL.
Între timp, art. 24 din Statutul parlamentarilor și art. 173 din Regulamnetul Senatului au fost puse în acord cu Constituția.
Urmărește-ne pe Google News
