De fapt, pentru Europa e o țintă, iar pentru România o provocare: cum va arăta societatea europeană după ce va fi investit, în următorii numai 5 ani, câteva procente din PIB-ul comunitar pe 7 direcții? De la piața muncii, la relația cu instituțiile. De la interoperabilitate, la securitate.
cursdeguvernare.ro își propune prin acest proiect să configureze, în următoarele luni, o hartă a țintelor punctuale pentru România, în tentativa ei de-a ține pasul cu viața digitală. Întreaga extensie poate fi următiră AICI. (Redacția)
România trebuie să facă fața unor provocări serioase în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor care ar trebui să o plaseze “în rândul lumii” în Europa anului 2020. Investițiile pentru atingerea acestor obiective din Agenda Digitala pentru România 2020 sunt de cel puțin 3.9 miliarde de euro, bani ce ar trebui să o ajute pentru a ajunge pe o pozitie decentă iar nicidecum privilegiată, cel putin în câteva din categoriile vizate.
Versiunea finală a documentului Strategia Naţională Privind Agenda Digitală pentru România 2014 – 2020 a fost publicată pe 25 noiembrie 2014 de către Ministerul pentru Societatea Informaţională, autoritatea responsabilă de elaborarea sa.
Plecând de la contextul actual, Strategia Naţională Privind Agenda Digitală pentru România 2020 descrie modul în care România va apăsa pedala de accelerație pentru a atinge o dezvoltare economică durabilă în concordanță cu țintele europene.
Acest document a fost elaborat ca parte a Agendei Digitale pentru Europa 2020, construită pe șapte piloni (cu link spre fiecare, pentru detalii):
1. Pilonul I- Piața Unică Digitală
2. Pilonul II- Interoperabilitate și Standarde
3. Pilonul III- Incredere & Securitate
4. Pilonul IV- Access la internet rapid si ultra-rapid
5. Pilonul V- Cercetare & Inovatie
6. Pilonul VI- Dezvoltarea abilitatilor, competentelor digitale si incluziunea
7. Pilonul VII- Beneficiile pe care le aduce TIC societatii europene
În principiu, fiecare dintre acești piloni setează ținte precise cum ar fi asigurarea accesului transfrontalier la servicii online, inter-operabilitate transfrontalieră a dispozitivelor, aplicațiilor și serviciilor, încurajarea tranzacțiilor online, accesul la internet, încurajarea cercetării & inovării, creșterea competențelor digitale ale populației și găsirea unor soluții digitale pentru probleme sociale stringente.
Scopul acestor demersuri este de a crea o piață digitală unică iar Internetul rapid și ultra-rapid, atât în cazul populației cât și a companiilor și agențiilor de stat, joacă un rol- cheie, fiind considerat un catalizator în atingerea obiectivelor de mai sus.
La rândul său, Agenda Digitala Pentru Europa 2020 stă la baza documentului Europa 2020, fiind una din cele șapte inițiative principale pentru dezvoltarea Europei în acest orizont de timp.
Europa 2020 a fost lansat în martie 2010, cu menirea de a pregăti Bătrânul Continent pentru provocările următoare, cum ar fi îmbătrânirea populației, creșterea cheltuielilor de sănătate, schimbările climatice, necesitatea protejării patrimoniului cultural, necesitatea de a oferi o interacțiune optimă între cetățean și stat, precum și necesitatea de a face față competiției internationale acerbe în contextul în care investițiile în inovare au fost incetinite pană acum de criza financiară.
Țintele europene dau tonul muzicii
Potrivit Agenda Digitală pentru Europa 2020, sectorul TIC generează în mod direct 5 procente din PIB-ul european, însumând 660 miliarde euro.
Totuși, influența acestui sector asupra economiei europene este mult mai extinsă. Conform estimărilor, el crește în mod direct productivitatea globală cu 20 procente, în timp ce investițiile în acest sector contribuie indirect la acest lucru cu 30 la sută.
De aceea, dezvoltarea sectorului in concordanță cu obiectivele europene va avea efecte benefice pentru toți actorii implicați- fie ca sunt cetațenii europeni, companiile sau institutiile statelor membre.
La nivel european, Agenda Digitală 2020 își propune ca până în 2020, 70 de procente din populația activă între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă.
Educatia este de asemenea un domeniu unde se asteaptă îmbunătațiri majore. Până în 2020, cel puțin 40 de procente din populația între 30-34 de ani va finaliza o facultate, conform obiectivelor setate.
O altă țintă a Agendei Digitale pentru Europa 2020 este ca populația expusă riscului de sărăcie și excluziune socială să scadă cu 20 de milioane până în orizontul 2020.
Investițiile în cercetare & inovare vor fi de asemenea încurajate. Acest domeniu trebuie să atragă până în 2020 circa 3 procente din PIB-ul european.
De asemenea, Agenda Digitală pentru Europa 2020 își propune să anticipeze și să lupte eficient împotriva schimbărilor climatice și să asigure Europei surse sustenabile de energie.
România trebuie să prindă Europa din urmă
Cu toate ca Strategia Nationala privind Agenda Digitala pentru Romania 2014-2020 a fost bazata pe obiectivele europene, din cauza decalajului dintre Romania si Uniunea Europeana, tintele setate nu pot fi atinse decat prin recuperarea unor decalaje.
După cum arată cursdeguvernare.ro într-un articol anterior, România se află pe locul 1 în clasamentul Eurostat după riscul de sărăcie.
Persoanele din mediul rural sunt de 4.5 ori mai expuse saraciei decat cele din urban. Astfel, în mediul rural, 31.2 la suta dintre locuitori erau expusi acestui risc, pe când în mediul urban, doar 7 la suta au acest risc.
Tot un clasament Eurostat arăta că în 2012, numărul oamenilor cu risc de sărăcie și excluziune socială în Romania era alarmant de ridicat, însumând 8,907,000 persoane, ceea ce reprezintă aproape jumătate din populația țării. În 2020, ținta este ca acest risc să scadă la 580,000 de persoane.
Conform țintelor asumate în Strategia Națională, abandonul școlar ar trebui să scadă până în 2020 de la 17.3 procente (2013), la mai puțin de 11.3 procente, în timp ce numărul persoanelor care termină educația terțiară ar trebui să crească de la 22.8 procente (2013) la 26.7 procente (2020).
Totuși, ținta europeană de reducere a șomajului este un obiectiv tangibil. Obiectivul European pentru 2020 este ca 70 la sută din populație să aibă un job. În 2013, 63.9 la sută din populație era incadrată în muncă, conform Eurostat.
În ceea ce privește cercetarea & inovarea, Romania va trebui să aloce 2 la sută din PIB până în 2020, plecând de la un stadiu de 0.49 la sută in 2012, conform Eurostat.
De asemenea, România va trebui să își crească eficiența energetică de trei ori până în 2020, de la un nivel de 33,6 mii tone de petrol consumate în 2012 până la 10 mii de tone de petrol.
Internetul, principala forță de creștere în Europa
În inima strategiei Agenda Digitală 2020 se află accesul la internet de mare viteză, aceasta fiind o condiție sine qua non pentru îndeplinirea obiectivelor europene.
Expertii Telekom Romania au comentat pentru cursdeguvernare.ro ca accesul sporit la broadband va avea, conform Strategiei Nationale privind Agenda Digitala pentru Romania (Septembrie 2014), urmatoarele efecte:
• Indepartarea excluziunii sociale in cazul grupurilor de persoane izolate geografic.
• Dezvoltarea activitatii regionale de afaceri datorita capacitatii de a :
o accesa unui numar mai mare de clienti,
o furniza de noi servicii pentru companii
o accesa informatii relevante afacerilor intr-un mod mai rapid si mai putin costisitor.
• Imbunatatirea calitatii vietii datorita:
o simplificarii tranzactiilor cu statul si companiile
o economisirii de timp cu transportul
• Dezvoltarea tele-medicinei cu repercusiuni directe asupra reducerii necesitatii de construire de cladiri dispersate dedicate ingrijirilor medicale, prevenirea deceselor, economisirea costurilor sistemului de asigurari si reducerea costurilor de transport si de gestiune a situatiilor de urgenta.
• Dezvoltarea invatamantului la distanta si promovarea educatiei pe toata durata vietii: deoarece comunicatiile in banda larga vor contribui la implementarea de noi metode de invatare, crescand astfel calitatea predarii si accesibilitatea
• eGuvernare: conexiunea in banda larga va facilita interactiunea dintre guvern si cetateni/companii, conducand la cresterea eficientei administrative si accesibilitatii
• eEconomie: comunicatiile in banda larga contribuie la dezvoltarea e-comertului, avand ca rezultat reducerea costurilor si cresterea competitivitatii companiilor.
În ceea ce privește accesul la internet și competențele digitale ale populatiei, Romania are mult de recuperat pentru a atinge țintele cerute în 2020.
Conform raportului Comisiei Europene, în 2013 acoperirea cu internet broadband fix era de 90 la sută din populația țării, ceea ce face ca acoperirea totală în 2020 să fie posibil de atins.
Acoperirea cu broadband la viteze de peste 30 Mbps era de 66 la sută din gospodăriile românești în 2013, o rată destul de bună, având în vedere că jumătate din populația țării încă trăiește în zonele rurale.
Pentru 2020, România țintește la 80 la sută acoperire cu internet la viteze de peste 30 Mbps, dar totuși va fi în urma Europei, care estimează că va avea acoperire completă până la acea dată.
În 2013, doar 25 la sută din gopodării erau conectate la broadband fix cu viteze de peste 100 Mbps. Obiectivul preconizat pentru 2020 este de 45 la sută în România, în timp ce în UE este de 50 la suta.
Conform Digital Agenda Scoreboard 2014, Romania este printre țările codașe la gradul de acoperire 4G.
Astfel, gradul mediu de acoperire 4G (LTE) în România în 2013 era de 25 la sută, însă în zonele rurale era neglijabilă, doar de 5 la sută, ceea ce plasează România pe al șaptelea loc de la coada clasamentului, în condițiile în care în trei țări europene 4G nu a fost lansat încă. Media europeană era de 60 la sută.
Încurajarea serviciilor și tranzacțiilor online este una din directiile strategice principale ale Strategiei Naționale Pentru Agenda Digitală 2020.
Românii sunt la coada Europei și la tranzacțiile online. În 2013, doar 8 la sută dintre ei cumpărau produse pe internet iar Agenda Digitală 2020 își propune un obiectiv de 30 la sută până în 2020.
Totuși, este un procent destul de mic, luând în considerare faptul că Europa va atinge ținta de 50 la sută până în 2015.
Mai mult, doar 1 la sută dintre români cumpărau produse din alte țări, iar ținta pentru 2020 este de 5 la sută din populația României. Aceasta reprezintă un procent infim dacă ne gândim că Europa tinde la 20 la sută până în 2015.
Nici în rândul companiilor mici și mijlocii autohtone lucrurile nu stau mult mai bine. Doar 9 la sută din IMM-uri vindeau produse online în 2013 în Romania, iar Agenda Digitală pentru România își propune să ducă acest procent la 20 la sută în 2020.
Chiar și așa, discrepanța dintre România și media europeană va fi destul de mare deoarece în Europa se estimează că doar până în 2015, 33 la sută dintre IMM-uri își vor vinde produsele online.
Romania stă prost și în ceea ce privește competențele digitale ale populației precum și interacțiunea cetățeanului cu statul folosind mijloace online.
Cifrele Eurostat arată o statistică îngrijorătoare: 42 la sută din populația țării nu folosise niciodată internetul în 2013. Până în 2020, autoritățile române și-au propus să reducă acest decalaj la 30 la sută. Totuși, România va avea un handicap serios față de alte state, deoarece media europeană a persoanelor care nu folosesc internetul în 2015 va fi de 15 la sută. În cel mai bun caz, România va avea o rată dublă de analfabeți digital comparativ cu restul Europei.
Mai puțin (45 la suta) de jumătate din populația țării folosea internetul săptămânal în 2013. Aceasta rată va urca până la 60 la sută până în 2020, însă Europa va atinge o rată medie săptămânală de folosire a internetului de 75 la sută în 2015.
“Gradul de digitalizare este redus in Romania, in comparatie cu media din Uniunea Europeana. Spre exemplu, unul din trei romani nu au utilizat niciodata internetul (situatie similara cu cea din Bulgaria si Grecia).In 2014, ponderea populatiei care nu a avut nicio experienta de utilizare a internetului (fie la domiciliu, la locul de munca sau in alta parte) a fost cea mai mare in Romania (39 la suta), Bulgaria (37 la suta), Grecia (33 la suta), Italia (32la suta) si Portugalia (30 la suta). La celalalt pol, se afla Danemarca (3 la suta), Luxemburg (4 la suta), Tarile de Jos (5 la suta), Finlanda, Suedia si Marea Britanie (toate 6 la suta),” conform expertilor Telekom Romania.
În 2013, doar 5 la sută dintre români folosiseră servicii de e-Guvernare, ceea ce o plaseaza din nou la coada Europei Prin Agenda Digitală 2020, se dorește ca 35 la sută dintre români să interacționeze online cu statul până în 2020.
Însă și aici Europa este cu mult în fața României, cu o rată de utilizare a serviciilor de e-Guvernare de 50 la sută până în 2015.
Conform expertilor Telekom Romania, “doar 5 la suta din companiile din Romania folosesc serviciile de cloud, comparativ cu 51 la suta in Finlanda, 40 la suta in Italia sau 39 la suta in Suedia. Si in ceea ce priveste gradul de folosire a platformelor de social media suntem sub media europeana de 43 la suta, cu 33 la suta din populatie prezenta pe cel putin o platforma de acest fel.”
Un motor de creștere – pentru cine știe să-l tureze: Direcțiile și costurile dezvoltării pentru România
Luând în considerare obiectivele europene și naționale, Strategia Natională Pentru Agenda Digitală 2020 a stabilit patru mari direcții de acțiune. Prima direcție este eGuvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing, Open Data, Big Data și Media Sociale, al carei principal scop este modernizarea administrației.
Cea de-a patra direcție de acțiune este TIC în Educație, Sănătate, Cultură şi eInclusion, și dorește să realizeze un impact pozitiv asupra societății.
Se estimează că aceste două direcții strategice vor genera o creștere de 5 la sută a PIB-ului și de 1 la sută a ocupării forței de muncă.
Cea de-a treia directie strategică este eCommerce, Cercetare, Dezvoltare și Inovare în TIC, menită să sprijine dezvoltarea sectorului privat în mediul online.
Aceasta masură este estimată să genereze între 2014-2020 o creștere de 3 la sută a PIB-ului si de 2 la sută a ocupării forței de muncă.
Ultima direcție, dar în mod clar nu cea din urmă, este Broadband și Infrastructura de servicii Digitale, care este centrată pe dezvoltarea infrastructurii de broadband, văzut ca un catalist al dezvoltării primelor trei direcții.
Atingerea acestor obiective ar trebui să contribuie la creșterea cu 13 la sută a PIB-ului, cu 11 la sută a numărului de locuri de muncă și reduceri ale costurilor de administrație cu 12 la sută, între 2014 și 2020.
Pentru a îndeplini toate obiectivele strategice stipulate în Agenda Digitală 2020, Romania va trebui să investească 3.9 miliarde de euro.
Potrivit Dianei Voicu, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională, aprox. 500 de milioane vor veni din fonduri structurale, alte fonduri vor veni din accesarea de programe comunitare, parteneriate cu instituții financiare internaționale precum și din mediul privat.
Cele mai substanțiale investiții vor merge către dezvoltarea infrastructurii de broadband, care va necesita 3.1 miliarde de euro, urmată de e-Guvernare, care va absorbi investiții de 247 de milioane euro și educație, care va necesita 207 milioane euro.
