A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță” s-a văzut însă în momentul în care președintele american a anunțat că va cere NATO ”să facă mai mult în Orientul Mijlociu”.
Cât de mult este dispusă Alianța să se alinieze politicilor lui Donald Trump în Orientul Mijlociu o demonstrează reacția de joi a NATO, care a transmis că Jens Stoltenberg și președintele american au convenit, telefonic, că ”NATO ar putea contribui mai mult la stabilitatea regională şi la lupta împotriva terorismului internaţional”.
(Citiți și: ”Donald Trump cere partenerilor europeni, Rusiei și Chinei să renunțe la Acordul nuclear cu Iran”)
Datele la zi arată că aproximativ 3.000 de soldați din 19 state UE se află staționați în Irak, la care se adaugă alți 200, din 10 state membre UE, care se află sub comandă NATO de la sfârșitul anului 2019, potrivit datelor Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
E drept, prezența militară americană în Irak este dublă (6.000 de oameni).
Harta contribuțiilor europene în oameni, în bazele NATO din Irak:
Ce ar putea face mai mult Alianța Nord-Atlantică în Orientul Mijlociu este greu de spus în acest moment, în condițiile în care prezența americană în zonă are mize economice și geopolitice, mize care nu sunt neapărat în aria de interes a NATO, care urmărește cu totul alte obiective.
NATO este prezent în Irak, dar numai ca efect al unor presiuni semnificative ale Statelor Unite. Dacă Alianța a evitat să se implice în conflictul sirian, acolo unde unul dintre membrii săi – Turcia – joacă pe mână proprie un rol major, rămâne de văzut dacă ar fi dispusă să ”dubleze” prezența americană în alte statele din regiune. Sau să o înlocuiască.
O hartă a bazelor americane din Orientul Mijlociu:
Potrivit New York Times, SUA au decis în ultima perioadă suplimentarea cu aproximativ 4.500 de militari a celor aproximativ 50.000 de soldați prezenți în baze militare în Orientul Mijlociu.
