România: de la cel mai valoros start-up de inteligență artificială din lume (UiPath), la tonele de hârtii în care stau îngropați funcționarii ANAF, care-i trag în groapa de documente și pe contribuabili.
Două imagini – două extreme: performanța sectorului privat IT&C și încremenirea în secolul trecut a administrației publice:
România merge în sus, Administrația rămâne în urmă, ca un bolovan de picioarele economiei și societății. Ce este de făcut? CursDeGuvernare lansează o serie de analize în cadrul proiectului editorial „România – Administrație Digitală”, prin care își propune să contureze propuneri și soluții, cu ajutorul celor mai relevante voci din mediul public și privat și al exemplelor din țările care au trecut, de mult, în era digitală.
(Redacția)
***
Unde ne aflăm
Ultimul raport, de referință, despre stadiul economiei și societății digitale (DESI) publicat de Comisia Europeană plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de digitalizare. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%.
Media UE este de 52,25%.
Iar România are un scor agregat de 33,21%.
Conform acestui studiu, la nivelul anului 2018, situația la nivelul țărilor UE arată în felul următor:
Din graficul de mai sus reies cele 5 criterii principale ale Indicelui DESI: Conectivitate, capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, servicii publice digitale.
Cum stă România la fiecare din ele:
- Conectivitate. Locul 22 din 28. Deşi acoperirea cu linii fixe (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).
- Capital Uman. Suntem pe ultimul loc, 28 din 28. Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% ) şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).
- Modul de utilizare a internetului. Suntem pe ultimul loc din UE, 28 din 28. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand, 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.
- Integrarea tehnologiei digitale. Suntem ultimul loc din UE, 28 din 28. Puţine firme fac schimb electronic de informaţii ( 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii cloud (5%) sau vând online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri)
- Servicii publice digitale: suntem pe locul 27 din 28. Doar 6% din utilizatorii de internet accesează soluţii e-guvernare. Acestea conțin puține formulare precompletate (12%) şi rezolvă complet problema pentru care au fost accesate în 55% din cazuri. Scorul pentru publicarea datelor de către guvern este de 63%.
Beneficiile guvernării digitale
Implementarea sistemelor e-guvernare aduce beneficii, pe care le-a estimat chiar Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: dacă s-ar fi aplicat întocmai strategia digitală în perioada 2014-2020, aceasta ar fi putut contribui la creșterea PIB cu 13%, la creșterea numărului de locuri de muncă cu 11% și la reducerea costurilor administrației cu 12%.
Ținta, potrivit acestei strategii, era ca 35% dintre cetățeni să utilizeze soluții de e-guvernare până în 2020, comparativ cu 6% – din total utilizatori, în realitate, in 2018. (potrivit DESI).
Rețeta e verificată:
Țările baltice, care sunt într-un stadiu avansat din punct de vedere digital: Estonia, Lituania, Letonia au avut, în ultimii 20 de ani, o creștere medie anuală cu aproximativ 1 pp mai mare decât România.
Țările care se situează pe primele locuri din punct de vedere digitalizare (Danemarca, Norvegia, Olanda, Germania, Franța) înregistrează o productivitate de peste 55USD/oră, comparativ cu România, care se situează la un nivel de 25 USD/oră.
Potrivit unui studiu realizat de PwC, coroborată cu alte măsuri privind reducerea ponderii economiei gri, creșterea plăților electronice ar putea genera un impact de 10% în PIB pe un orizont de timp de 7 ani.
Explicația europeană a unui paradox românesc
Statistica oficială a asociației de profil- ANIS arata, în octombrie 2018: în industria IT din România lucrau 110.000 de persoane, numărul firmelor de profil depășind 17.000.
Revenind pentru un moment la exemplul UiPath, constatăm că sectorul IT s-a dezvoltat impresionant per ansamblu, în ultimii ani. Potrivit ANIS, piața va ajunge la circa 6,8 miliarde euro în 2020.
Și totuși, explozia de dezvoltare a sectorului IT nu a reușit nicicum să se cupleze la administrația publică, să sprijine dezvoltarea serviciilor digitale și a comunicării instituțiilor între ele, lucru care frânează în mod evident inițiativele antreprenoriale și pune piedici inclusiv investițiilor străine.
Pentru relația stat-cetățean, cel mai semnificativ indicator este cel al gradului de digitalizare al serviciilor publice, și, de aici, o întrebare simplă: de ce nu avansăm în clasament în condițiile în care statul are la dispoziție suficientă resursa umană pentru a-și rezolva problemele?
Un posibil răspuns este conținut în Raportul de țară 2019 realizat de Comisia Europeană: România nu are o strategie clară de digitalizare, iar digitalizarea economiei românești ar putea fi afectată de măsurile fiscale recente.
PwC are o concluzie complementară: deși România a definit în 2014 o strategie națională privind digitalizarea, cele mai multe dintre măsurile asumate nu au fost demarate, restul fiind într-o fază incipientă de implementare.
Baza pe care ar fi trebui construită digitalizarea ca transformare de sistem la nivelul întregii țări, inclusiv administrația publică, ar fi trebuit să o reprezinte Strategia pentru Agenda Digitală a României 2020.
Există Strategia pentru Agenda Digitală a României 2020, care include obiective ce nu sună rău deloc, dacă s-ar obține, și anume acces al cetățenilor în proporție de până la 35% la servicii electronice (e-guvernare) până în 2020. Nu există nicăieri vreo informație publicată privind stadiul implementării obiectivelor Agendei Digitale 2020.
Mai există proiectul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale: “Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, proiect de 19 milioane de lei, aprobat în 2016, încă în derulare.
Prin acest proiect, ar trebui să vedem concretizate, între altele:
- Un catalog național al soluțiilor IT pentru e-guvernare care va constitui baza dezvoltării serviciilor publice electronice şi va fi adresat în principal specialiştilor în sisteme IT şi de e-guvernare
- Propunere de politică publică în domeniul e-guvernării
- Setul de standarde procedurale minimale pentru toate instituțiile implicate în domeniul e-guvernării atât de la nivel central cât și de la nivel local etc
Succese de etapă și doar pe câteva segmente
Digitalizarea contribuie semnificativ la debirocratizarea administrației publice. Un proces amplu în această direcție a demarat în 2016; odată cu Ordonanța de Urgență nr.41, care a introdus, printre altele:
- Eliminarea formalităților birocratice în relația cu ANAF – adeverințele de venit și certificatele de atestare fiscală sunt cerute și transmise în format electronic de și către instituții publice, eliminându-se deplasările la ghișeu (5,5 milioane de adeverințe de venit pentru persoane fizice și 600.000 de certificate de atestare fiscală anual).
- Acces mai facil și mai rapid la serviciile publice – înlocuirea copiilor legalizate notarial, cu cele simple, certificate pe loc; informatizarea transmiterii unor documente, obținerea actelor de naștere și de identitate, inclusiv proiectul “Niciun copil fără identitate“.
- Proceduri mai simple și informatizate pentru obținerea unor drepturi sociale – indemnizația de șomaj, indemnizația pentru creșterea copilului documentele se pot transmite și în formă electronică.
- Prin programul GovITHub a fost creat un mediu de cooperare între stat și antreprenorii și specialiștii din domeniu. Cei 20 de tineri bursieri împreună cu cei peste 300 de voluntari din elita profesionistă a tehnologiei informației au fost aduși la guvern și dezvoltă în acest moment sisteme și facilități electronice care ajută oamenii și companiile în relația cu sistemul public. Au fost demarate câteva proiecte – vezi detalii aici (LINK)
- A fost creată poziția de Coordonator pentru Tehnologia Informației, la Guvernul României, cu scopul de a monitoriza felul în care statul cheltuie bani publici pentru proiecte IT și a contribui la comunicarea digitală între instituții, „astfel ca tehnologia să lucreze în beneficiul cetățenilor iar statul să nu mai risipească resurse și bani”, se arată în raportul de final de mandat al Guvernului Cioloș.
Ordonanța a fost adoptată ca lege, de Parlament, în anul 2017 în forma sa inițială.
Însă, a fost doar un succes de etapă, pe câteva segmente, nici acelea aplicate unitar.
Pentru a fi implementate complet și a avea rezultate de impact, toate aceste măsuri ar fi trebuit însoțite de modificări extinse ale altor reglementări la nivelul diferitelor instituții. Nu în ultimul rând, toate aceste măsuri ar fi trebuit continuate, în direcția eliminării complete a hârtiilor și a drumurilor în relația cu administrația publică.
Nu în ultimul rând, există în continuare problema sistemelor diferite utilizate de instituțiile publice și care nu comunică între ele.
Fragmentarea – problema majoră a sistemului informatic românesc
„Sistemul IT fragmentat al administrației naționale crește sarcina administrativă pentru cetățeni și mediul de afaceri”, se menționează în Raportul de țară al Comisiei Europene, 2019.
Tot în Raportul de țară, este menționat că proiectul GovITHub, lansat în 2016, care presupunea un parteneriat public-privat pe bază de burse și activități de voluntariat în vederea dezvoltării serviciilor publice, a fost întrerupt. De asemenea, că administrația națională întâmpină în continuare dificultăți în atragerea și reținerea specialiștilor TIC care pot contribui la dezvoltarea serviciilor publice digitale.
„Lipsa de coordonare între instituțiile publice în ceea ce privește crearea de servicii publice digitale reprezintă o provocare suplimentară. Acest lucru limitează beneficiile pe care un sistem de e-guvernare funcțional și interoperabil le poate aduce cetățenilor și mediului de afaceri. Sunt necesare investiții pentru a crea servicii publice digitale interoperabile între instituțiile publice și pentru a atrage și a consolida competențele în domeniul IT.”, se spune în raportul de țară.
Barierele din calea guvernării digitale
În Studiul privind implementarea Guvernării Digitale în România, realizat de PwC , experții citați constată că dificultatea cu care se confruntă România în implementarea strategiei digitale este cauzată de mai multe bariere:
- Lipsa unei entități care să coordoneze eforturile de implementare a strategiei digitale
- Lipsa competențelor digitale de bază, care să permită utilizarea tehnologiilor avansate atât de către cetățeni, cât și de către angajații structurilor publice
- Migrația specialiștilor IT
- Lipsa unei legislații aliniate cadrului european, care să asigure flexibilitate în implementarea inițiativelor în domeniul digital, de exemplu semnătura electronică (simplă) sau semnătura electronică avansată
- Costul relativ mare al certificatelor pentru semnătură electronică
Soluții din mediul de afaceri
Costin Matache, strategic projects manager la Trancadis, consideră că una din principalele cauze este: „lipsa unei abordări structurate, care sa conducă la identificarea priorităților de investitie și la identificarea blocajelor. Rolul de coordonare în această abordare structurată ar trebui să revină MCSI, conform Hotărârii de guvern 245/2015 “Strategia Nationala privind Agenda Digitală pentru România 2020”. O alta cauza des întâlnită este lipsa personalului înalt calificat (arhitecți de solutie d.ex.) la nivelul autorităților contractante, ceea ce conduce la inabilitatea demarării de noi proiecte”
Ca soluții pe termen scurt, ce ar putea debloca un proces amplu de digitalizare, Costin Matache menționează:
Asumarea unui rol activ de coordonare din partea MCSI (cu enforcement de la nivel de Prim Ministru). În baza acestui rol, MCSI poate demara inventarierea proiectelor necesare pentru atingerea obiectivelor Agendei Digitale, în speță servicii de e-guvernare cu grad de sofisticare 4 pentru Life Events. Odată identificate proiectele prioritare, se vor identifica blocajele care au impiedicat solicitarea de finanțare pana la acest moment și MCSI poate sprijini cu expertiză autoritățile contractante.
Florin Talpeș, CEO, Bitdefender, crede că integrarea sistemelor autorităților publice este soluția ce ar răspunde problemelor și, că, în principiu, este vorba de voință politică. Dar, nu în ultimul rând, implicarea industriei ar fi un stimul major.
România este una din ţările codaşe la inovarea folosirii digitalului în guvernarea locală sau în guvernarea centrală. Evident că un mai mare focus, implicarea industriei care este o industrie ce a devenit un fel de fanion, de drapel al României în ultima vreme, industria de tehnologie, implicarea ei şi în gândirea modului în care poate fi digializată guvernarea locală sau centrală, ar putea reprezenta un un stimul major pentru creşterea industriei de profil.
Dacă ne uităm la modul în care creşte industria vedem că este o industrie care creşte pe export. Creşte semnificativ, cu un ritm mare, pe export, asta înseamnă că industria românească ţinteşte alte ţări, în schimb, când vorbim de creşterea pieţei locale, vorbim de o creştere aproape de zero sau chiar negativă, ceea ce înseamnă că există un foarte mare potenţial, avem know-how, avem resurse cu care să facem, dar lipseşte voinţa politică pentru a face lucrul ăsta. Ar trebui să ieşim din zona în care vorbim de propriile moşii, moşia mea este Ministerul de Interne, moşia mea este cadastrul, moşia mea este fiscul, toate astea trebuie integrate, dar este o decizie politică.
Măsuri prioritare – raport 2018
Analizând bunele practici urmate de alte țări și succesul implementării inițiativelor digitale, următoarele măsuri pot fi considerate prioritare, potrivit raportului PwC din 2018.
- Desemnarea unei instituții guvernamentale responsabile pentru implementarea strategiei digitale
- Amendarea legii privind semnătura electronică, astfel încât să fie recunoscute toate tipurile de semnătură (semnăturaelectronică, semnătura electronică avansată și semnătura electronică calificată), facilitând astfel schimbul de informații și documente între cetățeni, mediul de afaceri și instituțiile guvernamentale
- Implementarea identității digitale. (N.r. În fapt, ideea de identitate digitală și cod unic digital (Single Sign On) pentru cetățeni se regăsesc chiar între măsurile din Strategia pentru Agenda Digitală 2020. )
- Convenții încheiate între reprezentanții mediului de afaceri și instituții publice pentru optimizarea transmiterii de informații (de ex. îmbunătățirea acordului cu ANAF pentru a permite semnătura digitală, dezvoltarea unui sistem pentru procesarea electronică a popririlor, etc)
- E-tax: implementarea de soluții privind accesarea, depunerea și editarea diverselor formulare și informații în legătură cu plata taxelor
- Extinderea inițiativelor de educație financiară și în aria competențelor digitale
- Extinderea funcționalităților portalului on-line privind achizițiile publice, astfel încât să fie cuprinse toate activitățile (ofertare, transmitere livrabile, facturare, arhivare, etc)
- Dezvoltarea unui portal on-line de înregistrare a societăților comerciale și extinderea funcționalităților Registrului Comerțului pentru depunerea de documente în format electronic
- Implementarea platformelor online de tipul ”one-stop shop” ce promovează un sistem deschis de date și permit accesarea unor informații personale diverse (de ex: certificate de naștere, permise de conducere, istoric medical, etc)
- Măsurile pot fi realizate cu implicarea mediului privat pentru prioritizarea inițiativelor digitale
Ce spun reprezentanții ministerului de resort
Manuela Catrina, secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, a răspuns la întrebarea legată de ritmul lent al digitalizării în administrația din România în cadrul conferinței CursDeGuvernare din februarie 2019. Aceasta consideră că digitalizarea este o problemă care ține de reforma administrației publice și de decizii de profunzime legate de sistem, în general.
„Digitalul nu este despre digital, este despre transformare. Încerc să o spun de mai multe vreme, din ce în ce mai apăsat, pentru că problemă noastră nu este că nu ştim să facem acele platforme. Ştim să facem acele platforme. Dar pentru a reuşi să facem această transformare, avem nevoie de mai multe lucruri decât de platforme. Avem nevoie de oameni, avem nevoie de proceduri, avem nevoie de politici şi abia, în ultimul rând, de platforme. De oameni începem să ne ocupam, creând în varii forme, fie că e privat, fie că e parteneriat public-privat, fie că este proiectul construit împreună cu colegii de la ANIS, pentru competenţe digitale, pentru introducerea informaticii în şcoli s.a.m.d. Deci, acolo ar fi un început. Dar zonă de proceduri, fie ele în zonă guvernamentală sau în zona companiilor (corporate), nu este neapărat întotdeauna aşezată”
Manuela Catrina mai spune că guvernele, în general, în toată lumea, ca structură, sunt gândite în epocă revoluţiei industrial de acum 200 de ani. „Cu siguranţă, structură de administraţie trebuie să se schimbe în substanţă, nu în România, în toată lumea în aşa fel încât să fie adaptată la noile tehnologii. Şi noile tehnologii pot să ajute că lucrurile să se întâmple mult mai simplu, mult mai ieftin, mult mai eficient, dar pot să le şi încurce. Adică să arate, dacă vreţi, găurile din sistem. […] Dacă digitalizezi un process care merge bine, acesta va mere şi mai bine, dacă digitalizezi un proces care merge prost, acesta va merge şi mai prost. Ori noi, în România, avem probleme de proces”, a explicat secretarul de stat.
Intervenția integrală a Manuelei Catrina, la conferința „Industria 4.0 – organizată de CursDeGuvernare.ro, se poate găsi aici:
