miercuri

18 mai, 2022

Cât costă cei 7 eurocenți pe litrul de carburant: Guvernul le amână petroliștilor rigorile de mediu convenite cu UE

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 decembrie, 2013

La fel ca și la finalul anului trecut, executivul a decis să ia în discuție un proiect de hotărâre de guvern prin care acordă o serie de facilități companiilor petroliere care comercializează carburanți. Noul act normativ oficializează oferta făcută de Victor Ponta petroliștilor pe data de 5 decembrie.

Atunci, premierul a avansat oferta de a amâna calendarul de implementare a unor măsuri ecologice convenite cu UE în schimbul garantării de către companiile petroliere că nu vor transfera în prețul final suplimentului de acciză de 7 eurocenți pe litrul de carburant.

După anunțarea introducerii suprataxei de la 1 ianuarie 2014, reprezentanții companiilor petroliere au dat de înțeles că nu sunt dispuși să preia șocul noii taxe, ceea ce ar fi însemnat creșterea automată a prețului la pompă cu aproximativ 8% (taxa plus TVA). În aceste condiții, premierul a avansat o ofertă care cuprinde 3 concesii:

  • amânarea calendarului de creștere a procentului de biocarburanți în benzină și motorină,
  • amânarea cu trei ani a datei până la care furnizorii trebuie să introducă pe piaţă benzină mai bună calitativ,
  • companiilor petroliere li se va acorda timp până în 2020 ca să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, în loc de anul viitor

Totul pentru a obține acordul companiilor din piața carburanților de a crește pe cât se poate de puțin prețul carburanților de anul viitor. Prin introducerea suplimentului de acciză, premierul Victor Ponta speră să colecteze la buget aproximativ 2,2 miliarde lei (aproximativ 500 de milioane de euro).

Facilitățile au fost acordate companiilor petroliere și la sfârșitul anului 2012

În 2011, Guvernul, prin intermediul HG 935/2011, a decis că, începând cu 2013, motorina şi benzina vor trebui să includă o cotă de biocarburant de minimum 6%. Conform calendarului stabilit atunci, cota de biocarburant din benzină trebuia să crească la 8% din 2015, la 9% din 2017 şi la 10% din 2019. Hotărârea a fost emisă în baza Directivei europene 28/2009 care a impus statelor membre să adopte măsurile necesare ca, până la 31 decembrie 2020, toate tipurile de carburanți  utilizați în transport să conțină un minim de 10% biocarburanți. Cu puţin înainte de anul 2013, în ultimele zile ale anului 2012, prin intermediul HG 918/2012, Guvernul Ponta a amânat calendarul stabilit în 2011. Prin această măsură a contribuit la creșterea profitului companiilor petroliere, care au fost scutite de o serie de investiții. Astfel, a fost anulată obligaţia cotei de 6% biocarburant în motorină pentru 2013. Atingerea acestei cote de 6% a fost fixată atunci pentru anul 2014 și a fost amânată creşterea cotei la 7% în motorină pentru 2016. În prezent, Guvernul este dispus la noi concesii: negociază cu reprezentanţii companiilor petroliere nu majorarea, ci scăderea cotei prevăzute pentru anul viitor la benzină şi amânarea întregului calendar de majorare.

  • Pentru anul viitor este negociată acum, la benzină, o cotă de biocarburant de 4,5%, care să urce la 8% abia în 2018, nu în 2015. Ţintele pentru anii 2017 şi 2019, cu 9%, respectiv 10% cotă de biocarburant vor fi anulate.
  • O altă facilitate care va fi acordată companiilor este amânarea cu trei ani, respectiv până în 2019 în loc de până în 2016, a datei până la care furnizorii trebuie să introducă pe piaţă benzină mai bună calitativ, cu un conţinut de oxigen de maximum 2,7% m/m şi cu un conţinut de etanol de maximum 5% v/v.

În acelaşi timp, companiile petroliere nu vor mai fi obligate să reducă până la sfârşitul anului viitor din emisiile de gaze cu efect de seră, ci li se va acorda timp până în 2020 să îşi îndeplinească această obligaţie.


Conflict deschis între Cotroceni și Palatul Victoria din cauza taxei de 7 eurocenți pe litru

Prin aceste negocieri, premierul vrea să se asigure că nu se va ajunge la situația invocată de președintele Traian Băsescu potrivit căruia introducerea suplimentului de acciză de 7 cenți pe litru va duce nu numai la scumpirea carburanților, dar va avea efecte în cascadă în economie.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, la începutul lunii decembrie, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru la carburanţi, precizând că nu îşi va asuma această măsură pe care o consideră „antieconomică, împotriva intereselor României şi a şanselor de relansare economică”. Şeful statului a mai susținut că nu este nevoie de introducerea acestei taxe pentru că aceiași bani pot fi obținuți prin reducerea cheltuielilor cu 1,5 miliarde de lei la Ministerul Dezvoltării Regionale, bani prevăzuți a fi trimiși în teritoriu în an dublu electoral,  precum şi din excedentul la plata serviciului datoriei statului, de unde se pot lua cel puţin alți 600 de milioane de lei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Premierul Victor Ponta a declarat, atunci, că acciza pe carburanţi nu e prevăzută în Legea bugetului pe 2014, ci în altă lege, el arătând că preşedintele Traian Băsescu foloseşte această „păcăleală” ca pretext pentru a nu semna memorandumul cu FMI, problema sa fiind legată de Comisia de anchetă privind achiziţionarea terenului de la Călăraşi.

În ce privește destinația acestor bani obținuți din noua acciză, guvernul spune că sumele vor fi folosite pentru construcția de autostrăzi. Totuși, destinația fondurilor în cauză este greu de controlat pentru că nu se colectează separat, ci intră în bugetul general de unde poate fi folosită pentru orice cheltuială publică. Ar putea ca destinația acestor bani să fie acoperirea unor ”găuri” cauzate de colectarea mai redusă decât s-a prevăzut, la plata pensiilor sau salariilor bugetarilor, sau orice altă cheltuială a statului.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: