Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

Cronicile

Câștigători și perdanți ai relaxării cantitative: Modele, problemele europene, consecințe

de Marin Pana 26.1.2015

euro relaxareMăsura întreprinsă de Banca Centrală Europeană necesită câteva precizări pentru cetățenii afectați de consecințele relaxării cantitative (QE).
De aceea vă prezentăm, de o manieră simplificată, modelul după care s-a luat BCE dar și deosebirile în raport cu acesta, scopul urmărit și consecințele posibile în context european.

Modelul american

Activele neperformante generate în perioadele de boom economic sunt acoperite prin emiterea unor titluri de valoare preluate în bilanț de către băncile comerciale. Valoarea reală a acestor titluri este mult sub cea nominală. Banca Centrală preia o parte din aceste titluri în schimbul unor sume de bani ce capitalizează băncile comerciale și permit reluarea ciclului de împrumuturi pentru creștere economică.

Caracteristica definitorie a modelului american este aceea că statul federal poate să curățe neperformanța din sistem emițând obligațiuni, deoarece se bazează pe capacitatea sa de a taxa în viitor veniturile sporite obținute din creșterea economică. Emisiunea de obligațiuni acoperă toată neperformanța din sistem.

Modelul european

Problema modelului european este că nu există un suprastat federal și nici o uniune fiscală. Prin urmare, neperformanța este acoperită parțial la nivel național și, parțial, la nivelul tuturor statelor, prin mutualizare. Aceasta din urmă nu poate fi acoperitoare deoarece nu există cadrul politic, fiscal, instituțional și juridic sau consensul politic între toate statele.

Ceea ce se poate obține în actualul sistem instituțional este izolarea băncilor centrale și a BCE de efectele activelor neperformante, mutualizarea parțială în cadrul unei perioade de tranziție de opt ani a cel puțin 120 de grupuri de importanță sistemică (acoperirea pierderilor prin Mecanismul Unic de Rezoluție) și instituirea unor reguli unitare și a unui cadru comun legal pentru băncile comeciale cu probleme.

Scopul și rezultatele QE

Băncile centrale majore ( Fed-ul Merican, Banca Angliei, Banca Japoniei și BCE) au declarat deschis că acțiunile lor nu fac altceva decât să câștige timp pentru implementarea reformelor structurale. Atenuarea simptomelor de criză poate, însă, să reducă apetitul pentru reforme și să inducă ideea periculoasă a salvării prin intervenții ale băncilor centrale, care pot rezolva toate problemele.

Deși scot în față stimularea creșterii economice și combaterea deflației, politicile monetare de dobânzi scăzute mai urmăresc alte două obiective: reducerea datoriei publice și private, precum și creșterea artificială a prețului altor active.

De fapt, în practică, dobânzi relativ ridicate de politică monetară în raport cu nivelul de 0,1% al BCE, coexistă cu creșteri economice mult mai robuste (Australia, cu 2,5% are o creștere de 2,8%, Canada cu 3% are o creștere de 2,3%, Norvegia, cu 2,5% are o ctreștere de 2,4% ).

Combaterea deflației pleacă de la teoria care o prezintă drept cel mai mare rău.
În fapt, totul se rezumă la influența grupurilor care au de câștigat versus influența grupurilor care au de pierdut de pe urma deflației. Ori, grupurile din a doua categorie sunt, în general, mai bine organizate și mai dinamice.

tabel 1Dar chestiunea care este, îndeobște, trecută cu vederea constă în datoriile private, considerabil mai mari față de datoriile publice, aflate mult mai des în atenția generală.
O creștere a dobânzii de politică monetară de un punct procentual ar avea un efect aproape triplu asupra dobânzilor aferente datoriei private în raport cu cele provenite din datoria publică (cam 3% din PIB față de 1% din PIB).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Raportul este undeva în jur de 2 la 1 în cazul Marii Britanii, de 3 la 2 în cazul Franței și de 4 la 3 în cazul Germaniei.
Doar Italia, cu o datorie publică îngrijorătoare, mai mare decât dublul criteriului de la Maastricht, are un raport de circa 1 la 1.
Grecia este singura țară care figurează cu o datorie privată semnificativ mai mare decât cea publică iar situația ei nu mai necesită comentarii.

De remarcat că numai 12 țări din cele 28 de membre ale UE îndeplinesc criteriul de datorie publică situată sub pragul de 60% iar jumătate dintre acestea se află în afara Zonei Euro. Nici măcar una singură dintre marile economii europene nu se încadrează în pretențiile impuse pentru aderarea la Zona Euro.

Prin aplicarea unei politici a dobânzilor scăzute, prețul nominal al unor active precum obligațiuni, acțiuni, mărfuri fungibile (de calitate standardizate, care pot fi cotate la bursă) sau proprietăți va crește, ceea ce poate induce optimism într-o situație dificilă.

Angajarea într-o spirală crescătoare a prețurilor poate conduce la bule speculative, cu riscurile aferente de pierderi ulterioare. În plus, politicile de QE cresc disparitățile de avuție la nivelul societății, fapt de natură să diminueze coeziunea socială și să nască tensiuni politice. Cheia o constituie modalitatea în care se împarte povara crizei.

În rezumat, povara poate fi trimisă către debitori prin plată cât mai apropiată de cea integrală și politici de austeritate, către creditori prin iertarea parțială a datoriilor și către contribuabili și depunători, prin inflașie.
Cât la sută va reveni debitorilor, cât la sută creditorilor (ambele categorii beneficiare de bunuri sau de câștiguri financiare) și cât la sută celor fără implicare directă în datorii (dar care vor fi afectați de situația generală a economiei), rămâne de văzut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD și-a organizat propria ”dezbatere” / Viorică Dăncilă îi cere lui Klaus Iohannis: Dați dovadă de curaj, hai să avem dezbatere

Vladimir Ionescu

PSD a organizat marți propria ”dezbatere cu presa” a Vioricăi Dăncilă, dezbatere care a început cu un nonolog al candidatului PSD la președinție. Discursul Vioricăi… Mai mult

Stiri

Romgaz vrea să preia 15-20% din proiectul Neptun Deep. Consultantul pentru exitul Exxon invită la discuții

Adrian N Ionescu

Romgaz analizează posibilitatea de a prelua o participaţie de 15-20% din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, după ce, luni, consultantul care se ocupă de… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului s-a sesizat în cazul deratizării soldate cu 3 morți

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunţat marţi că instituţia pe care o conduce va efectua o anchetă în cazul de la Timişoara, unde trei persoane… Mai mult

Europa

Raportul anual al ECDC: România, situație alarmantă la rezistența antimicrobiană. De vină sunt și oamenii, care apelează la antibiotice chiar și pentru o răceală

Mariana Bechir

România este lider detașat în UE la ponderea cazurilor de bacterii rezistente la antibiotice, conform Raportului pentru 2018 al Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC).… Mai mult

Stiri

Fostul director al Transelectrica acuzat că și-a falsificat diploma de licență, reținut de procurori

Vladimir Ionescu

Fostul director al Transelectrica Marius Dănuț Carașol (foto), acuzat că și-a falsificat diploma de licență,  a fost reținut  marți, fiind acuzat de înșelăciune și uz… Mai mult

Stiri

Guvern: Fonduri europene și pentru After school generalizat și cabinetele medicilor de familie; complete specializate pe licitații publice contestate

Vladimir Ionescu

Banii europeni vor fi accesați și pentru rezolvarea unor probleme din educație și sănătate, a anunțat marți vicepremierul Raluca Turcan, după întâlnirea cu ministrul Fondurilor… Mai mult

Stiri

Anunț de la Guvern: Salariul minim ar putea crește cu 85 de lei, net – va acoperi inflația și va ține cont de productivitate

Mariana Bechir

Salariul minim pe economie ar putea crește cu 7,2% anul viitor, potrivit unei declarații a pemierului Ludovic Orban ce apare într-un mesaj postat pe contul… Mai mult