fbpx

Just Business

Companiile antreprenoriale la Bursă: Valoarea totală s-a dublat față evaluările inițiale

Valoarea companiilor antreprenoriale listate la Bursa de Valori București (BVB) a crescut de 2,7 ori, în prezent, față de totalul capitalizărilor inițiale pe care le-au… Mai mult

01.06.2021

Digital

Digitalizarea României: componenta digitală din PNRR atinge la limită ținta de 20% alocări

Planul Național de Redresare și Reziliență depus de România, oficial, luni la Bruxelles respectă la limită cerința Comisiei Europene de alocare a 20% dintre fonduri… Mai mult

31.05.2021

Chestiunea

Cum arată PNRR-urile celor mai mari 4 economii ale UE

Proiectele pe care România le-a trecut în PNRR-ul său au de-a face mai degrabă cu investiții specifice secolului trecut – și nici nu poate fi… Mai mult

30.05.2021

La obiect

Deficitul bugetar după prima treime a lui 2021, redus cu 23% – creștere spectaculoasă a încasarilor din TVA

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni ale  anului în curs un deficit de 20,7 miliarde lei, echivalent cu circa 1,8% din noul… Mai mult

30.05.2021

Câștigători și perdanți ai relaxării cantitative: Modele, problemele europene, consecințe

de Marin Pana 26.1.2015

euro relaxareMăsura întreprinsă de Banca Centrală Europeană necesită câteva precizări pentru cetățenii afectați de consecințele relaxării cantitative (QE).
De aceea vă prezentăm, de o manieră simplificată, modelul după care s-a luat BCE dar și deosebirile în raport cu acesta, scopul urmărit și consecințele posibile în context european.

Modelul american

Activele neperformante generate în perioadele de boom economic sunt acoperite prin emiterea unor titluri de valoare preluate în bilanț de către băncile comerciale. Valoarea reală a acestor titluri este mult sub cea nominală. Banca Centrală preia o parte din aceste titluri în schimbul unor sume de bani ce capitalizează băncile comerciale și permit reluarea ciclului de împrumuturi pentru creștere economică.

Caracteristica definitorie a modelului american este aceea că statul federal poate să curățe neperformanța din sistem emițând obligațiuni, deoarece se bazează pe capacitatea sa de a taxa în viitor veniturile sporite obținute din creșterea economică. Emisiunea de obligațiuni acoperă toată neperformanța din sistem.

Modelul european

Problema modelului european este că nu există un suprastat federal și nici o uniune fiscală. Prin urmare, neperformanța este acoperită parțial la nivel național și, parțial, la nivelul tuturor statelor, prin mutualizare. Aceasta din urmă nu poate fi acoperitoare deoarece nu există cadrul politic, fiscal, instituțional și juridic sau consensul politic între toate statele.

Ceea ce se poate obține în actualul sistem instituțional este izolarea băncilor centrale și a BCE de efectele activelor neperformante, mutualizarea parțială în cadrul unei perioade de tranziție de opt ani a cel puțin 120 de grupuri de importanță sistemică (acoperirea pierderilor prin Mecanismul Unic de Rezoluție) și instituirea unor reguli unitare și a unui cadru comun legal pentru băncile comeciale cu probleme.

Scopul și rezultatele QE

Băncile centrale majore ( Fed-ul Merican, Banca Angliei, Banca Japoniei și BCE) au declarat deschis că acțiunile lor nu fac altceva decât să câștige timp pentru implementarea reformelor structurale. Atenuarea simptomelor de criză poate, însă, să reducă apetitul pentru reforme și să inducă ideea periculoasă a salvării prin intervenții ale băncilor centrale, care pot rezolva toate problemele.

Deși scot în față stimularea creșterii economice și combaterea deflației, politicile monetare de dobânzi scăzute mai urmăresc alte două obiective: reducerea datoriei publice și private, precum și creșterea artificială a prețului altor active.

De fapt, în practică, dobânzi relativ ridicate de politică monetară în raport cu nivelul de 0,1% al BCE, coexistă cu creșteri economice mult mai robuste (Australia, cu 2,5% are o creștere de 2,8%, Canada cu 3% are o creștere de 2,3%, Norvegia, cu 2,5% are o ctreștere de 2,4% ).

Combaterea deflației pleacă de la teoria care o prezintă drept cel mai mare rău.
În fapt, totul se rezumă la influența grupurilor care au de câștigat versus influența grupurilor care au de pierdut de pe urma deflației. Ori, grupurile din a doua categorie sunt, în general, mai bine organizate și mai dinamice.

tabel 1Dar chestiunea care este, îndeobște, trecută cu vederea constă în datoriile private, considerabil mai mari față de datoriile publice, aflate mult mai des în atenția generală.
O creștere a dobânzii de politică monetară de un punct procentual ar avea un efect aproape triplu asupra dobânzilor aferente datoriei private în raport cu cele provenite din datoria publică (cam 3% din PIB față de 1% din PIB).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Raportul este undeva în jur de 2 la 1 în cazul Marii Britanii, de 3 la 2 în cazul Franței și de 4 la 3 în cazul Germaniei.
Doar Italia, cu o datorie publică îngrijorătoare, mai mare decât dublul criteriului de la Maastricht, are un raport de circa 1 la 1.
Grecia este singura țară care figurează cu o datorie privată semnificativ mai mare decât cea publică iar situația ei nu mai necesită comentarii.

De remarcat că numai 12 țări din cele 28 de membre ale UE îndeplinesc criteriul de datorie publică situată sub pragul de 60% iar jumătate dintre acestea se află în afara Zonei Euro. Nici măcar una singură dintre marile economii europene nu se încadrează în pretențiile impuse pentru aderarea la Zona Euro.

Prin aplicarea unei politici a dobânzilor scăzute, prețul nominal al unor active precum obligațiuni, acțiuni, mărfuri fungibile (de calitate standardizate, care pot fi cotate la bursă) sau proprietăți va crește, ceea ce poate induce optimism într-o situație dificilă.

Angajarea într-o spirală crescătoare a prețurilor poate conduce la bule speculative, cu riscurile aferente de pierderi ulterioare. În plus, politicile de QE cresc disparitățile de avuție la nivelul societății, fapt de natură să diminueze coeziunea socială și să nască tensiuni politice. Cheia o constituie modalitatea în care se împarte povara crizei.

În rezumat, povara poate fi trimisă către debitori prin plată cât mai apropiată de cea integrală și politici de austeritate, către creditori prin iertarea parțială a datoriilor și către contribuabili și depunători, prin inflașie.
Cât la sută va reveni debitorilor, cât la sută creditorilor (ambele categorii beneficiare de bunuri sau de câștiguri financiare) și cât la sută celor fără implicare directă în datorii (dar care vor fi afectați de situația generală a economiei), rămâne de văzut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2015

Lăsați un comentariu


Europa

28 de milioane de dolari – un loc la bordul navei cu care va ieşi în spaţiu Jeff Bezos

Vladimir Ionescu

Un loc la bordul navei cu care va ieşi în spaţiu miliardarul american Jeff Bezos (foto) a fost scos la licitaţie şi adjudecat sâmbătă pentru… Mai mult

Europa

G7 summit: SUA propun un megaplan de investiții care să concureze cu iniţiativa chineză Belt and Road

Alexandra Pele

Grupul celor şapte puteri economice (G7) ar putea elabora, la iniţiativa Statelor Unite, un plan masiv de investiţii în infrastructură în statele în curs de… Mai mult

Europa

EURO 2020 / Resuscitat pe teren, jucătorul danez Christian Eriksen a fost stabilizat în spital

Vladimir Ionescu

Federația daneză de Fotbal a anunțat sâmbătă că fotbalistul Christian Eriksen ”este treaz iar starea sa de sănătate este stabilă”. ”Rămâne internat la Rigshospitalet pentru… Mai mult

Europa

EURO 2020 / Mijlocașul danez Christian Eriksen s-a prăbușit pe teren. Partida Danemarca – Finlanda a fost suspendată

Vladimir Ionescu

UPDATE. Federația daneză de Fotbal a anunțat, potrivit BBC, că fotbalistul Christian Eriksen ”este treaz” și așteaptă rezultatele unor teste medicale. Informația inițială: Partida Danemarca… Mai mult

Stiri

Sorin Cîmpeanu, despre întârzierile la plata orelor remediale: Toate sumele vor fi plătite

Vladimir Ionescu

Întârzierile la plata orelor remediale sunt “nepermis de mari”, a declarat sâmbătă ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu, dând asigurări că acestea vor fi plătite integral. “În… Mai mult

Europa

Miniștrii Energiei din țările UE au decis să înceteze finanțarea conductelor de transport de gaze și petrol

Vladimir Ionescu

Miniștrii energiei din UE au ajuns la un acord vineri cu privire la “abordarea generală” a finanțării proiectelor europene de energie, punând capăt finanțării pentru… Mai mult

Stiri

2.103 elevi din România au participat la faza de pretestare PISA, realizată în premieră pe calculator

Un număr de 2.103 elevi din Bucureşti şi 20 de judeţe au participat la faza de pretestare PISA 2022, pentru prima oară administrată computerizat, a… Mai mult