Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Câștigători și perdanți ai relaxării cantitative: Modele, problemele europene, consecințe

de Marin Pana 26.1.2015

euro relaxareMăsura întreprinsă de Banca Centrală Europeană necesită câteva precizări pentru cetățenii afectați de consecințele relaxării cantitative (QE).
De aceea vă prezentăm, de o manieră simplificată, modelul după care s-a luat BCE dar și deosebirile în raport cu acesta, scopul urmărit și consecințele posibile în context european.

Modelul american

Activele neperformante generate în perioadele de boom economic sunt acoperite prin emiterea unor titluri de valoare preluate în bilanț de către băncile comerciale. Valoarea reală a acestor titluri este mult sub cea nominală. Banca Centrală preia o parte din aceste titluri în schimbul unor sume de bani ce capitalizează băncile comerciale și permit reluarea ciclului de împrumuturi pentru creștere economică.

Caracteristica definitorie a modelului american este aceea că statul federal poate să curățe neperformanța din sistem emițând obligațiuni, deoarece se bazează pe capacitatea sa de a taxa în viitor veniturile sporite obținute din creșterea economică. Emisiunea de obligațiuni acoperă toată neperformanța din sistem.

Modelul european

Problema modelului european este că nu există un suprastat federal și nici o uniune fiscală. Prin urmare, neperformanța este acoperită parțial la nivel național și, parțial, la nivelul tuturor statelor, prin mutualizare. Aceasta din urmă nu poate fi acoperitoare deoarece nu există cadrul politic, fiscal, instituțional și juridic sau consensul politic între toate statele.

Ceea ce se poate obține în actualul sistem instituțional este izolarea băncilor centrale și a BCE de efectele activelor neperformante, mutualizarea parțială în cadrul unei perioade de tranziție de opt ani a cel puțin 120 de grupuri de importanță sistemică (acoperirea pierderilor prin Mecanismul Unic de Rezoluție) și instituirea unor reguli unitare și a unui cadru comun legal pentru băncile comeciale cu probleme.

Scopul și rezultatele QE

Băncile centrale majore ( Fed-ul Merican, Banca Angliei, Banca Japoniei și BCE) au declarat deschis că acțiunile lor nu fac altceva decât să câștige timp pentru implementarea reformelor structurale. Atenuarea simptomelor de criză poate, însă, să reducă apetitul pentru reforme și să inducă ideea periculoasă a salvării prin intervenții ale băncilor centrale, care pot rezolva toate problemele.

Deși scot în față stimularea creșterii economice și combaterea deflației, politicile monetare de dobânzi scăzute mai urmăresc alte două obiective: reducerea datoriei publice și private, precum și creșterea artificială a prețului altor active.

De fapt, în practică, dobânzi relativ ridicate de politică monetară în raport cu nivelul de 0,1% al BCE, coexistă cu creșteri economice mult mai robuste (Australia, cu 2,5% are o creștere de 2,8%, Canada cu 3% are o creștere de 2,3%, Norvegia, cu 2,5% are o ctreștere de 2,4% ).

Combaterea deflației pleacă de la teoria care o prezintă drept cel mai mare rău.
În fapt, totul se rezumă la influența grupurilor care au de câștigat versus influența grupurilor care au de pierdut de pe urma deflației. Ori, grupurile din a doua categorie sunt, în general, mai bine organizate și mai dinamice.

tabel 1Dar chestiunea care este, îndeobște, trecută cu vederea constă în datoriile private, considerabil mai mari față de datoriile publice, aflate mult mai des în atenția generală.
O creștere a dobânzii de politică monetară de un punct procentual ar avea un efect aproape triplu asupra dobânzilor aferente datoriei private în raport cu cele provenite din datoria publică (cam 3% din PIB față de 1% din PIB).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Raportul este undeva în jur de 2 la 1 în cazul Marii Britanii, de 3 la 2 în cazul Franței și de 4 la 3 în cazul Germaniei.
Doar Italia, cu o datorie publică îngrijorătoare, mai mare decât dublul criteriului de la Maastricht, are un raport de circa 1 la 1.
Grecia este singura țară care figurează cu o datorie privată semnificativ mai mare decât cea publică iar situația ei nu mai necesită comentarii.

De remarcat că numai 12 țări din cele 28 de membre ale UE îndeplinesc criteriul de datorie publică situată sub pragul de 60% iar jumătate dintre acestea se află în afara Zonei Euro. Nici măcar una singură dintre marile economii europene nu se încadrează în pretențiile impuse pentru aderarea la Zona Euro.

Prin aplicarea unei politici a dobânzilor scăzute, prețul nominal al unor active precum obligațiuni, acțiuni, mărfuri fungibile (de calitate standardizate, care pot fi cotate la bursă) sau proprietăți va crește, ceea ce poate induce optimism într-o situație dificilă.

Angajarea într-o spirală crescătoare a prețurilor poate conduce la bule speculative, cu riscurile aferente de pierderi ulterioare. În plus, politicile de QE cresc disparitățile de avuție la nivelul societății, fapt de natură să diminueze coeziunea socială și să nască tensiuni politice. Cheia o constituie modalitatea în care se împarte povara crizei.

În rezumat, povara poate fi trimisă către debitori prin plată cât mai apropiată de cea integrală și politici de austeritate, către creditori prin iertarea parțială a datoriilor și către contribuabili și depunători, prin inflașie.
Cât la sută va reveni debitorilor, cât la sută creditorilor (ambele categorii beneficiare de bunuri sau de câștiguri financiare) și cât la sută celor fără implicare directă în datorii (dar care vor fi afectați de situația generală a economiei), rămâne de văzut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult