fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Analiză

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de… Mai mult

22.06.2020

Analiză

Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție

Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea… Mai mult

21.06.2020

Câștigători și perdanți ai relaxării cantitative: Modele, problemele europene, consecințe

de Marin Pana 26.1.2015

euro relaxareMăsura întreprinsă de Banca Centrală Europeană necesită câteva precizări pentru cetățenii afectați de consecințele relaxării cantitative (QE).
De aceea vă prezentăm, de o manieră simplificată, modelul după care s-a luat BCE dar și deosebirile în raport cu acesta, scopul urmărit și consecințele posibile în context european.

Modelul american

Activele neperformante generate în perioadele de boom economic sunt acoperite prin emiterea unor titluri de valoare preluate în bilanț de către băncile comerciale. Valoarea reală a acestor titluri este mult sub cea nominală. Banca Centrală preia o parte din aceste titluri în schimbul unor sume de bani ce capitalizează băncile comerciale și permit reluarea ciclului de împrumuturi pentru creștere economică.

Caracteristica definitorie a modelului american este aceea că statul federal poate să curățe neperformanța din sistem emițând obligațiuni, deoarece se bazează pe capacitatea sa de a taxa în viitor veniturile sporite obținute din creșterea economică. Emisiunea de obligațiuni acoperă toată neperformanța din sistem.

Modelul european

Problema modelului european este că nu există un suprastat federal și nici o uniune fiscală. Prin urmare, neperformanța este acoperită parțial la nivel național și, parțial, la nivelul tuturor statelor, prin mutualizare. Aceasta din urmă nu poate fi acoperitoare deoarece nu există cadrul politic, fiscal, instituțional și juridic sau consensul politic între toate statele.

Ceea ce se poate obține în actualul sistem instituțional este izolarea băncilor centrale și a BCE de efectele activelor neperformante, mutualizarea parțială în cadrul unei perioade de tranziție de opt ani a cel puțin 120 de grupuri de importanță sistemică (acoperirea pierderilor prin Mecanismul Unic de Rezoluție) și instituirea unor reguli unitare și a unui cadru comun legal pentru băncile comeciale cu probleme.

Scopul și rezultatele QE

Băncile centrale majore ( Fed-ul Merican, Banca Angliei, Banca Japoniei și BCE) au declarat deschis că acțiunile lor nu fac altceva decât să câștige timp pentru implementarea reformelor structurale. Atenuarea simptomelor de criză poate, însă, să reducă apetitul pentru reforme și să inducă ideea periculoasă a salvării prin intervenții ale băncilor centrale, care pot rezolva toate problemele.

Deși scot în față stimularea creșterii economice și combaterea deflației, politicile monetare de dobânzi scăzute mai urmăresc alte două obiective: reducerea datoriei publice și private, precum și creșterea artificială a prețului altor active.

De fapt, în practică, dobânzi relativ ridicate de politică monetară în raport cu nivelul de 0,1% al BCE, coexistă cu creșteri economice mult mai robuste (Australia, cu 2,5% are o creștere de 2,8%, Canada cu 3% are o creștere de 2,3%, Norvegia, cu 2,5% are o ctreștere de 2,4% ).

Combaterea deflației pleacă de la teoria care o prezintă drept cel mai mare rău.
În fapt, totul se rezumă la influența grupurilor care au de câștigat versus influența grupurilor care au de pierdut de pe urma deflației. Ori, grupurile din a doua categorie sunt, în general, mai bine organizate și mai dinamice.

tabel 1Dar chestiunea care este, îndeobște, trecută cu vederea constă în datoriile private, considerabil mai mari față de datoriile publice, aflate mult mai des în atenția generală.
O creștere a dobânzii de politică monetară de un punct procentual ar avea un efect aproape triplu asupra dobânzilor aferente datoriei private în raport cu cele provenite din datoria publică (cam 3% din PIB față de 1% din PIB).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Raportul este undeva în jur de 2 la 1 în cazul Marii Britanii, de 3 la 2 în cazul Franței și de 4 la 3 în cazul Germaniei.
Doar Italia, cu o datorie publică îngrijorătoare, mai mare decât dublul criteriului de la Maastricht, are un raport de circa 1 la 1.
Grecia este singura țară care figurează cu o datorie privată semnificativ mai mare decât cea publică iar situația ei nu mai necesită comentarii.

De remarcat că numai 12 țări din cele 28 de membre ale UE îndeplinesc criteriul de datorie publică situată sub pragul de 60% iar jumătate dintre acestea se află în afara Zonei Euro. Nici măcar una singură dintre marile economii europene nu se încadrează în pretențiile impuse pentru aderarea la Zona Euro.

Prin aplicarea unei politici a dobânzilor scăzute, prețul nominal al unor active precum obligațiuni, acțiuni, mărfuri fungibile (de calitate standardizate, care pot fi cotate la bursă) sau proprietăți va crește, ceea ce poate induce optimism într-o situație dificilă.

Angajarea într-o spirală crescătoare a prețurilor poate conduce la bule speculative, cu riscurile aferente de pierderi ulterioare. În plus, politicile de QE cresc disparitățile de avuție la nivelul societății, fapt de natură să diminueze coeziunea socială și să nască tensiuni politice. Cheia o constituie modalitatea în care se împarte povara crizei.

În rezumat, povara poate fi trimisă către debitori prin plată cât mai apropiată de cea integrală și politici de austeritate, către creditori prin iertarea parțială a datoriilor și către contribuabili și depunători, prin inflașie.
Cât la sută va reveni debitorilor, cât la sută creditorilor (ambele categorii beneficiare de bunuri sau de câștiguri financiare) și cât la sută celor fără implicare directă în datorii (dar care vor fi afectați de situația generală a economiei), rămâne de văzut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech, rezultate pozitive într-un studiu clinic

Vladimir Ionescu

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech a arătat rezultate pozitive într-un studiu clinic, declanşând reacţii ale sistemului imunitar la pacienţi sănătoşi, transmite… Mai mult

Stiri

Planul de relansare economică: 5 miliarde euro investiții în infrastructura de sănătate

Vladimir Ionescu

Planul Național de Investiții elaborat de Guvernul Orban are un capitol distinct al investițiilor în infrastructura de Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 5… Mai mult

Stiri

Ad Astra cere control efectiv al managementului Laserului de la Măgurele și al tuturor instituțiilor naționale de cercetare

Mariana Bechir

Asociația Ad Astra, din care fac parte cercetători români din țară și străinătate, cere Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să exercite un control efectiv al… Mai mult

Stiri

Planul de relansare, Investiții în infrastructura de Educație: 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești noi

Vladimir Ionescu

Planul de relansare a economiei, prezentat miercuri de Guvernul Ludovic Orban menționează creșterea graduală a alocărilor pentru învățământ și cercetare, pe tot intervalul 2021-2027, fără… Mai mult

Stiri

Reacţia partidelor la planul de relansare / USR: Un veritabil PNDL pe steroizi / ALDE: Un rezumat a ceea ce nu s-a realizat în 10 ani / PSD acuză că PNL i-a plagiat planul

Vladimir Ionescu

Planul lansat miercuri de Guvernul PNL şi preşedintele Klaus Iohannis a fost criticat prompt și dur de liderii partidelor din opoziţie, care au apreciat că… Mai mult

Stiri

CCR: Carantina instituită prin ordin de ministru – „privare de libertate şi restrângere a drepturilor fundamentale”

Vladimir Ionescu

Instituirea carantinei prin ordin de ministru reprezintă o „veritabilă privare de libertate” şi o „restrângere a drepturilor fundamentale”, arată CCR în motivarea deciziei de neconstituționalitate… Mai mult

Stiri

Planul de relansare: Bonificații la plata impozitului pe profit pentru firmele cu capital propriu pozitiv

Adrian N Ionescu

Guvernul are în vedere acordarea unei bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea sau creșterea capitalurilor proprii pozitiv,  potrivit Planului de… Mai mult