Casa Albă aprobă folosirea avioanelor fără pilot Predator în Libia. Comandanții coaliției internaționale au cerut americanilor să le pună la dispoziție avionul fără pilot, care a devenit arma preferată, deși controversată, în Afganistan și Pakistan. Capacitatea acestor aparate de a atinge ținta cu ajutorul unor sisteme performante de vizibilitate pe timp de noapte este considerată un ajutor important în sprijinul rebelilor contra forțelor lui Muammar Gaddafi. În orașul Misrata criza umanitară s-a acutizat începând de săptămâna trecută. Secretarul american al apărării Robert Gates a declarat că președintele Obama a fost de acord cu folosirea avioanelor Predator, înarmate cu rachete Hellfire, care vor avea o contribuție importantă la eforturilor NATO din Libia. Gates a precizat că Predator este un bun exemplu al capacităților militare unice ale SUA, iar președintele american este de acord ca acestea să fie utilizate pentru instaurarea zonei fără zboruri deasupra Libiei. (Guardian)
Sarkozy ar putea fi umilit în alegerile prezidențiale de anul viitor. Potrivit unui nou sondaj de opinie, efectuat cu 12 luni înainte de scurtinul prezidențial din 2012, actualul președinte francez va fi eliminat după primul tur de scrutin. Rezultatele sondajului sugerează că renașterea partidului de extremă dreaptă Frontul Național, sub conducerea lui Marine Le Pen, nu este doar o toană de moment în preferințele alegătorilor. În prima rundă a alegerilor prezidențiale, care va avea loc în 24 aprilie 2012, Marine Le Pen ar putea egala și chiar depăși performanțele tatălui său, Jean Marie Le Pen, care s-a situat pe locul doi în primul tur de scrutin din 21 aprilie 2002. Contra a doi dintre posibilii săi contracandidați din partea Partidului Socialist, Le Pen este foarte probabil să câștige. Doar Dominique Strauss-Kahn, fostul ministru de finanțe socialist, acum director al FMI la Washington, ar putea să o învingă pe Marine Le Pen. (Independent)
Buget de miliarde de dolari pentru japonezii afectați de dezastrele naturale. Guvernul japonez a anunțat alocarea unui buget de 4 trilioane de yeni (48,9 miliarde de dolari) pentru zonele afectate de cutremurul și tsunamiul din martie. Bugetul trebuie aprobat de parlament, la finalul acestei luni, și ar putea fi implementat începând din luna mai. Autoritățile au anunțat că nu au fost emise noi obligațiuni de stat pentru aceste cheltuieli, pentru ca țara să nu aibă probleme și mai mari cu datoria publică. Autoritățile de la Tokyo estimează costurile reconstrucției regiunilor afectate la 25 trilioane de yeni. Banii vor fi alocați pentru repararea infrastructurii distruse, construirea unor locuințe temporare și acordarea unor împrumuturi speciale pentru sinistrați. (BBC News)
Interpolul va ancheta angajații Citibank din Londra din cauza unui email. Autoritățile grecești au cerut Interpol să ancheteze o companie londoneză pentru trimiterea unui email în care se vorbea despre șansele mari ca Grecia să nu-și poată plăti datoriile. Emailul, publicat într-un ziar grecesc, se referă la ”zvonurile tot mai numeroase” despre posibilitatea restructurării datoriei publice grecești în preajma sărbătorilor de Paști. Grecia a devenit extrem de sensibilă la acuzațiile legate de faptul că nu va putea să respecte termenele de plată pentru împrumutul primit anul trecut. Ministrul de finanțe a declarat că incidentul ar putea fi considerat un ”comportament infracțional”, emailul fiind trimis de la biroul unui angajat al Citibank din Londra. Citibank a anunțat într-o declarație publică: ”Cooperăm cu autoritățile și nu considerăm că a existat vreo ilegalitate din partea băncii sau a angajaților acesteia”. Speculațiile legate de incapacitatea Greciei de a-și onora datoriile au dus la creșterea dobânzilor la împrumutul pe 10 ani cu 15%, ceea ce înseamnă că Grecia va trebui să plătească cu 12% mai mult pentru a primi bani decât un alt membru al zonei euro, de exemplu Germania. (BBC News)
Violențe interconfesionale în Egipt. Egiptul a readus forțele armate și poliția pe străzile din provincia Minya, în centrul țării, pentru a pune capăt violențelor declanșate de un conflict între o familie de creștini și una musulmană. Doi musulmani au fost uciși și a fost impusă starea de asediu în orașul Abou Qorgas. Comunitatea musulmană a incendiat case și magazine ale copților creștini din Egipt. ”Situația s-a calmat în oraș, dar rămâne tesnionată”, a precizat un reprezentant al forțelor de securitate. Pe de a ală parte, musulmanii au manifestat contra nominalizării unui guvern creștin. Violențele au avut loc în timpul protestelor la care au luat parte mii de persoane împotriva numirii unui guvern creștin într-o regiune care rămâne teatrul unor relații tensionate religioase, relațiile dintre musulmani și creștini fiind extrem de sensibile. În provincia Qena manifestanții au blocat o importantă linie de cale ferată și mai multe drumuri principale, susținând că nu vor pleca acasă până când Imad Mikhail nu va fi demis din funcție. Armata l-a numit guvernator pe creștinul Mikhail, fost ofițer de rang înalt. (Le Monde)
Studiu: companiile străine împiedicate să intre pe piața chineză. Un nou studiu realizat de Camera de Comerț a Uniunii Europene în China arată că firmele străine nu pot pătrunde pe imensa piață de consum din China, care valorează circa 1 trilion de dolari. ”Reguli fragmentate, incosistente și implementate discriminator sunt aplicate în domenul achizițiilor publice și acționează ca o barieră în calea companiilor străine”, se arată în raport. Deși au fost aduse unele îmbunătățiri sistemului, aplicarea sistemului corect și onest de licitații publice în întreaga țară este departe de a fi atinsă. Președintele Camerei de Comerț, Gilbert van Kerckhove, spune că ar trebui să existe o mai bună implementare a legislației. ”Nu suntem naivi. Știm că vor exista uneori măsuri protecționiste, dar asta nu are nimic de-a face cu legea chineză în domeniu”, a spus el. Oficialii UE s-au plâns frecvent de problema accesului pe piața chineză, o strategie a UE în acest sens fiind lansată anul trecut, propunându-se un mecanism prin care și firmele chineze să fie interzise de pe piețele de achiziții publice ale Uniunii. Legislația ar putea fi adoptată anul acesta.(EUObserver)
British Petroleum va contribui cu 1 miliard de dolari la eforturile de restaurare din Golful Mexic. BP a încheiat un acord în acest sens cu guvernul federal al SUA și cu cinci state americane. Acordul, cel mai important din lume într-un caz de poluare cu petrol, nu absolvă compania de obligațiile legale pentru producerea deastrului ecologic din 20 aprilie 2010 sau de costurile economice adiționale ori plata daunelor ecologice. BP va trebui să plătească amenzi și penalități în valoare de 21 miliarde de dolari, ca urmare a celui mai mare accident petrolier din istoria SUA. Firma ar putea fi obligată și la plata unor penalități suplimentare, fiind investigată în prezent civil și penal de Departamentul pentru Justiție. Miliardul de dolari pe care BP s-a angajat de bunăvoie să-l plătească va fi împărțit între cele cinci state și cele două agenții federale care supraveghează eforturile de restaurare, pentru a reconstrui terenurile mlăștinoase de pe coastă, refacerea plajelor afectate, conservarea habitatului oceanic și restaurarea insulelor barieră. (New York Times)
