Situația în derulare din Orientul Mijlociu este o tragedie umană.
Plecând de la această realitate, Carla Del Ponte, fost procuror șef al Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie și al Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda, și Graham Blewitt, fost procuror adjunct al Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, publică un material de opinie în Politico, cerând dreptate pentru toate victimele atrocităților războiului Israel-Hamas.
Materialul, în cele ce urmează, cu mențiunea că subtitlurile aparțin redacției:
Respectul pentru dreptul internațional este limitat
”Mii de vieți au fost deja pierdute și multe altele au fost distruse. Respectul pentru dreptul internațional este limitat, cu atacuri asupra civililor, luare de ostatici și bombardarea nediscriminată a zonelor urbane. Astfel de acte pot constitui crime internaționale.
Am mai urmărit astfel de crime de război, precum și crime împotriva umanității și genocid. Nu este niciodată o sarcină ușoară, dar este una vitală.
Procurorul nu este dator guvernelor puternice
Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga și-a stabilit deja jurisdicția asupra situației din Gaza și Cisiordania, precum și asupra potențialelor crime internaționale comise de Hamas pe teritoriul israelian. Iar actualul procuror-șef al curții, Karim Khan, a vorbit cu fermitate despre criză, spunând: „Inima oricărei ființe umane trebuie să fie înfricoșată, înghețată și frântă când vadă imaginile care ies din Israel și Palestina”.
Dar procurorul se află într-o poziție unică. Cu o investigație deja în curs, el are ocazia să ia măsuri îndrăznețe și decisive, iar independența biroului său înseamnă că nu este dator guvernelor puternice și poate acționa pentru a oferi dreptate victimelor.
În calitate de foști procurori internaționali pentru crime de război, recunoaștem importanța luării de măsuri pentru a asigura responsabilitatea victimelor atrocităților. Dreptul penal internațional poate juca un rol determinant în combaterea impunității și poate contribui la descurajarea altor crime.
Și în ceea ce privește Palestina, potențialul CPI este încă de realizat.
Nu ne îndeplinim datoria dacă urmărim ”ținte joase”
Suntem conștienți, desigur, că procurorii internaționali se confruntă cu provocări legale, practice și politice considerabile în îndeplinirea mandatelor lor. Există, inevitabil, o selectivitate atunci când procurorii aleg cazurile, chiar și atunci când sunt însărcinați să cerceteze crime internaționale produse pe un anumit teritoriu și pe o perioadă de timp definită.
Cu toate acestea, în contextul conflictelor etnice violente din fosta Iugoslavie și al genocidului din Rwanda, nu ne-am fi îndeplinit datoria solemnă doar urmărind ținte mai joase.
Și având în vedere extinderea globală a CPI, procurorul său are o jurisdicție mult mai largă cu care să se confrunte. Competența curții se extinde pe teritoriul a peste 120 de state membre, precum și asupra cetățenilor acelor țări, și chiar mai mult, dacă Consiliul de Securitate al ONU solicită instanței să acționeze – așa cum a făcut în Darfur și Libia.
Astfel, Kharim Khan este angajat într-un act constant de echilibrare a cererilor concurente, având la dispoziție resurse limitate și grade diferite de cooperare statală.
În discursul rostit la depunerea jurământului, Kharim Khan a remarcat că, în ciuda progresului uman, rămâne un adevăr că „crime cu caracter medieval sunt comise de oameni moderni”. El a subliniat, de asemenea, importanța responsabilității pentru actele comise și a combaterii impunității.
Există percepția că ICC permite țărilor occidentale să se sustragă de la responsabilități
Procurorul Khan a deschis deja noi drumuri în timpul mandatului său. În legătură cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, el a oferit un sprijin extraordinar omologilor săi ucraineni, în timp ce aceștia încearcă să investigheze și să urmărească crimele de război. Acuzarea care îl vizează pe președintele rus Vladimir Putin, poate nu este prima dată când un șef de stat este chemat în fața unui tribunal penal internațional, dar, cu siguranță, este fără precedent ca șeful de stat în exercițiu al unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU să fie supus unei astfel de proceduri și să facă obiect al unui mandat de arestare.
Dar pentru victimele crimelor internaționale, încrederea lor în sistemul internațional de justiție penală este mereu testată. Există percepția că există standarde duble în joc și că ICC se concentrează în mod disproporționat pe țările africane și pe actorii nestatali, permițând în același timp țărilor occidentale și aliaților lor să se sustragă de la responsabilitățile lor.
Administrația fostului președinte al SUA Donald Trump a mers până acolo încât a impus sancțiuni predecesoarei lui Kharim Khan, Fatou Bensouda, și personalului său, din cauza activităților curții în Afganistan.
Hamas a provocat răspunsul Israel, dar acesta a fost extrem de disproporționată și nediscriminatorie
Având în vedere geopolitica semnificativă în joc, situația din Orientul Mijlociu este, fără îndoială, o provocare pentru justiția internațională. Dar, în fața tot mai multor dovezi care indică faptul că au fost comise crime de război, este locul în care este nevoie cel mai mult de CPI.
Ucigând sute de civili israelieni, luând ostatici și trăgând fără discernământ cu rachete în Israel, Hamas a provocat răspunsul Israelului – dar acest răspuns a fost extrem de disproporționat și nediscriminatoriu. Mii de civili palestinieni sunt deja morți, proprietățile civile au fost distruse pe scară largă și peste 1 milion de locuitori din Gaza au fost strămuți.
Organizațiile pentru drepturile omului și experții ONU au început să vorbească de epurări etnice, chiar de genocid- aceasta este preocuparea majoră față de acțiunile Israelului. Justiția penală internațională poate juca un rol în abordarea acestor atrocități continue și în acest moment, Kharim Khan deține cheia.
Procurorul Khan are ocazia să pună dreptatea înaintea realpolitik
El are ocazia să pună dreptatea pentru victime înaintea realpolitik. Există un simbolism valoros într-un procuror internațional care recunoaște suferința victimelor, la fel cum a făcut-o când a vizitat recent punctul de trecere Rafah, subliniind necesitatea de a se asigura că „legea este în prima linie” în Gaza.
În acest moment, Orientul Mijlociu se află într-o prăpastie mortală și, așa cum se arată în Statutul de la Roma al CPI, „crime grave amenință pacea, securitatea și bunăstarea lumii”. Următorul pas crucial va fi acela de a solicita mandate de arestare pentru liderii politici și militari, fie din Hamas, fie din Israel, iar mantaua protectoare a puterii SUA nu ar trebui să-i ferească pe cei din urmă de responsabilitate.
În cele din urmă, CPI poate nu numai să le reamintească celor aflați în poziții de putere să respecte dreptul internațional, ci și să ofere justiție substanțială victimelor într-un context în care impunitatea a prevalat mult prea mult timp.”
***
