Capul Bisericii Catolice din Italia îl critică dur pe Berlusconi. Cardinalul Angelo Bagnasco spune că liderii politici italieni, implicaţi cu comportament immoral alterează viitorul ţării. Premierul Silvio Berlusconi este acuzat de procurori că ar fi plătit prostituate minore pentru a întreţine relaţii sexuale cu ele. Berlusconi susţine însă că nu a făcut nimic rău. El a refuzat să apară în faţa procurorilor pentru a fi interogat, avocaţii săi depunând documente la tribunal, în apărarea sa. (BBC News)
Guvernul grec dă în judecată Siemens pentru mituirea oficialilor de la Atena. După o anchetă parlamentară de 11 luni, care a estimat că pe cetăţenii greci, plătitori de taxe, i-ar fi costat 2 miliarde de euro aceste şpăgi, oficialii greci spun că acuzaţiile se referă la perioada 1997-2002. Este vorba despre contracte de telecomunicaţii şi securitate înaintea organizării Jocurilor Olimpice de la Atena, din 2004. Un fost ministru socialist a recunoscut, anul trecut, că e implicat în acest scandalul mitei. Fostul ministru al transporturilor Tassos Mantelis a declarat în faţa comisiei de investigaţie că a primit 100.000 euro în 1998. Politicienii socialişti care sunt anchetaţi nu pot fi puşi sub acuzare, deocamdată, din cauza imunităţii parlamentare. (BBC News)
Marea Britanie şi Olanda vor forma o mini-piaţă liberă în Europa pentru a revitalize economia. Premierul britanic David Cameron a anunţat că a discutat ieri cu omologul său olandez despre crearea unei mini-pieţe în Europa, în care lucrătorii din cele două ţări, de la avocaţi şi contabili la constructori şi coafeze, vor putea să-şi exercite profesia oriunde pe continent. Mark Rutte, primul ministru olandez, membru al Partidului pentru Libertate şi Democraţie, în funcţie din octombrie 2010, a făcut o vizită la Londra. Reforma este văzută ca o modalitate de a arăta UE că Marea Britanie poate forma alianţe pentru a favoriza dezvoltarea eocnomică şi competitivitatea, şi pentru a încerca să schimbe percepţia asupra conservatorilor britanici, ca fiind anti-europeni. (Guardian)
Spania naţionalizează parţial băncile cu probleme. Ministrul de finanţe Elena Salgado a declarat că injecţiile de capital în băncile falimentare nu vor depăşi 20 miliarde de euro, cu o mare parte din aceşti bani provenind din sectorul privat. Băncile spaniole trebuie să-şi crească rata capitalului de bază rang 1 la 8%, o ţintă foarte strictă. “Credem că doar o investiţie de minimum 50 miliarde de euro în recapitalizarea băncilor spaniole ar putea readuce încrederea investitorilor în sistem”, spune Silvio Peruzzo, economistul băncii scoţiene RBS. El consideră că Spania a rămas prinsă într-o politică fiscală viciată şi o piaţă imobiliară în cădere, care ar putea culmina cu o scădere cu 40% a preţului caselor, erodând solvabilitatea băncilor cu probleme. (Telegraph)
Nicolas Sarkozy vrea “reguli morale” pe pieţele globale, financiare şi de mărfuri. Într-o conferinţă de presă dedicată preşedinţiei deţinute de Franţa, în acest an, a Grupului G8 şi G20 ale statelor dezvoltate economic, Sarkozy a propus câteva idei pentru o nouă ordine mondială financiar, în care speculaţiile globale să aibă noi reglementări. Multe dintre ideile sale au fost deja respinse de unele ţări şi de aşa-numiţii “gardieni” ai pieţelor libere, dar preşedintele francez a insistat că după criza financiară din 2008 şi creşetrea tensiunilor asupra speculaţiilor monetare şi alimentare, toţi membrii G20 ar trebui să fie pregătiţi să discute aceste idei. (Independent)
Protestatari albanezi împuşcaţi în faţa guvernului de la Tirana. UE a avertizat politicienii albanezi să se abţină de la violenţe după ce trei demonstranţi anti-guvern au fost împuşcaţi în faţa guvernului, în timpul unor ciocniri cu poliţia. “Facem un apel urgent la forţele politice să-şi păstreze calmul şi să se abţină de la provocări”, au afirmat, întro declaraţie comună, şefa politicii externe a UE, Catherine Ashton, şi comisarul European pentru extindere, Stefan Fuele. Ei avertizează că e nevoie ca politicienii albanezi să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a rezolva problemele şi să mobilizeze energia oamenilor în acest sens, dacă doresc ca ţara să progreseze spre integrarea în UE. (EUObserver)
Rusia caută investitori străini.În urmă cu câţiva ani, când era preşedinte, Putin a comparat băgăţiile energetice ale Siberiei cu o acadea lipită de Rusia , pe care deşi mulţi investitori ar fi dorit-o, nu era de vânzare. Acm însă, în calitate de premier, Putin a înţeles că ţara sa are nevoie de investiţii străine. Preşedintele Dimitri Medvedev ar putea participa, în aces context, la summitul economic mondial de la Davos, din Elveţia, în această săptămână, tot pentru a atrage capital străin. Profiturile în scădere din expoerturile de petrol, pe care Rusia le-a pus deoparte înainte de recesiunea globală pentru a-şi acoperi deficitul bugetar sunt pe cale să se termine. De fapt, Fondul de Rezervă al Rusiei a scăzut până la 26 miliarde de dilari, insufficient pentru a acoperi jumătate din deficitul bugetar prognizat pentru 2011. (New York Times)
Preşedintele CE a cerut liderului uzbek să eliberere deţinuţii politici din ţara sa. Jose Manuel Barroso s-a întâlnit cu preşeidntele Uzbekistanului Islam Karimov, la Bruxelles, o întâlnire ce a atras criticile aspre ale grupurilor pentru apărarea drepturilor omului. Discuţiile dintre cei doi oficiali au vizat coopearrea în domeniile energetic şi militar, ca şi respectarea drepturilor omului, dar ONG-urile consideră că întrevederea este un semnal că UE reduce presiunea asupra Uzbekisatnului pentru a înceta violarea drepturilor omului. Vizita a avut loc într-un moment în care UE încearcă să aplice diverse sancţiuni pentru abuzurile din Belarus, dar credibilitatea Uniunii este ştirbită de astfel de întrevederi cu politicieni recunoscuţi ca dictatori. (Independent)
Urmărește-ne pe Google News
