Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

”Căpșunarii” și-au amintit de ei înșiși și lasă balanța de plăți a României pe mâna guvernanților ei

de Marin Pana 30.7.2017

Sumele trimise în ţară au scăzut semnificativ pe parcursul ultimilor trei ani, astfel încât indicatorii ce arată importanţa acestor bani relative la investiţiile străine directe (ISD) s-au deteriorat semnificativ în 2017.

Pentru prima data, datele disponibile arată un raport de doar 99% între veniturile secundare nete şi ISD pe primele cinci luni, situate la jumătate faţă de ce se consemna în anul 2013.

Modificarea modului de înregistrare statistică a complicat puţin lucrurile, în sensul că sumele trimise în ţară ca transferuri private au fost incluse în partea de venituri secundare a contului balanţei de plăţi, alături de transferurile administraţiei publice, care, în mod evident, nu a performat la acest capitol în ultima perioadă.

Modificarea de metodologie

Începând cu anul 2014, standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Pentru a menţine şi îmbunătăţi coerenţa între statisticile macroeconomice internaţionale, manualul a fost elaborat în concordanţă cu actualizarea Definiţiei OECD benchmark a investiţiilor străine directe (BD4 – 2008), precum şi a Sistemului Conturilor Naţionale (SCN 2008). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.

Cu toate acestea, se poate observa o evoluţie descrescătoare a sumelor trimise în ţară de cei care lucrează în străinătate, dincolo de veniturile din muncă înregistrate oficial. Venituri care figurează pe segmentul de venituri primare, conform aceluiaşi manual BPM6.

De remarcat şi avansul sumelor trimise acasă de ”căpşunarii” altora care lucrează la noi, avans ce a diminuat tot mai pronunţat efectul valutei trimise acasă de ”căpşunarii” nostri (vezi tabelul).

Puţin cam simplist dar elocvent, se poate spune acum că principalii investitori din exterior în România nu mai sunt românii care trimit bani acasă – situaţie intrată în „folclorul” economic – ci chiar firmele care dezvoltă activităţi în România (cu observaţia esenţială că sumele obţinute din activitatea derulată aici şi reinvestite apar ca şi cum ar fi venit tot din afară).

Iar asta în condiţiile în care, dacă ne uităm la nivelul pe primele cinci luni din anul curent al ISD-urilor, s-ar părea că nu avem şanse să reedităm trecerea pragului de patru miliarde euro bani injectaţi în economia noastră în 2016, care au susţinut balanţa de plăţi şi cursul de schimb. Ceea ce nu trebuie să ne mire, date fiind desele modificări de taxare propuse de guvernanţi şi creşterea prea rapidă a salariilor în sectorul de stat, market-maker pe piaţa muncii.

Una peste alta, situaţia pare a se fi schimbat destul de net în raport cu anii anteriori. Cam cine trebuia şi putea să plece din ţară a plecat. Unii au găsit acolo pe cineva, şi-au întemeiat o familie, şi-au cumpărat o casă, rudele rămase în ţară s-au împuţinat şi tot aşa până când sumele trimise au devenit tot mai mici şi mai rare.

Interesant este că, din perspectiva strict tehnică a balanţei de plăţi, administraţia publică ar fi trebuit să preia o parte din acest declin şi să aducă în ţară sume care să susţină balanţa de plăţi, dincolo de impactul cert negativ asupra investiţiilor publice.

După cum ar fi fost importantă şi susţinerea unui curs al leului mai apropiat de cei 4,49 lei/euro prevăzuţi în bugetul pe 2017, necesari pentru stabilitate şi pentru obţinerea unei creşteri economice care să nu fie afectată pe partea de creştere a preţurilor.

Revenind însă la sumele trimise acasă, deja se conturează o dilemă în privinţa tentativelor de a facilita reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei plecaţi anterior. Pe de o parte, ar veni cu banii strânşi şi cu experienţa acumulată dar, pe de alta, nu ar mai trimite (evident) valută în ţară.

În plus, pe zona de ”căpşunari” străini (evident, un fel de spune, o bună parte din expaţii de la noi au funcţii mult mai importante), creşterea salariilor va afecta suplimentar şi sumele rămase ca sold între sumele trimise în ţară şi cele trimise din ţară în afară.

Cert este că va trebui gândită mult mai bine această chestiune şi luate măsuri optime pentru întreaga economie, deoarece este în joc o sumă care a ajuns peste cele 3 procente fatidice din PIB anul trecut pe partea de intrări şi aproape 1,5% în termeni neţi. Ceea ce nu este puţin lucru pentru stabilitatea macroeconomică şi perspectivele de dezvoltare pe termen lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

În ce condiții ar instala SUA rachete de croazieră în România

Vladimir Ionescu

Statele Unite ar putea ajunge să instaleze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune în România doar în contextul în care americanii ar pierde… Mai mult

Europa

Consiliul de Afaceri Americano-Român: Sunt analizate investiţii americane în România de 10 miliarde de dolari

Adrian N Ionescu

Companiile americane analizează potențiale investiții în noi proiecte din România în valoare de peste 10 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii a preţedintelui Consiliului de… Mai mult

Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult

Europa

UE nu acceptă propunerea lui Trump de refacere a G8 cu Rusia înainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean

Iulian Soare

Uniunea Europeană se opune invitării necondiționate a Rusiei de a se alătura, din nou, statelor membre G7, a precizat joi un înalt oficial european citat… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, trimis din nou în judecată pentru taxa de protecție ce ar fi fost primită de la Radu Nemeș

Vladimir Ionescu

DNA i-a trimis joi în judecată pe Sorin Blejnar și pe soția acestuia, într-un dosar în care cei doi și câțiva subordonați ai fostului șef… Mai mult