Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

”Căpșunarii” și-au amintit de ei înșiși și lasă balanța de plăți a României pe mâna guvernanților ei

de Marin Pana 30.7.2017

Sumele trimise în ţară au scăzut semnificativ pe parcursul ultimilor trei ani, astfel încât indicatorii ce arată importanţa acestor bani relative la investiţiile străine directe (ISD) s-au deteriorat semnificativ în 2017.

Pentru prima data, datele disponibile arată un raport de doar 99% între veniturile secundare nete şi ISD pe primele cinci luni, situate la jumătate faţă de ce se consemna în anul 2013.

Modificarea modului de înregistrare statistică a complicat puţin lucrurile, în sensul că sumele trimise în ţară ca transferuri private au fost incluse în partea de venituri secundare a contului balanţei de plăţi, alături de transferurile administraţiei publice, care, în mod evident, nu a performat la acest capitol în ultima perioadă.

Modificarea de metodologie

Începând cu anul 2014, standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Pentru a menţine şi îmbunătăţi coerenţa între statisticile macroeconomice internaţionale, manualul a fost elaborat în concordanţă cu actualizarea Definiţiei OECD benchmark a investiţiilor străine directe (BD4 – 2008), precum şi a Sistemului Conturilor Naţionale (SCN 2008). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.

Cu toate acestea, se poate observa o evoluţie descrescătoare a sumelor trimise în ţară de cei care lucrează în străinătate, dincolo de veniturile din muncă înregistrate oficial. Venituri care figurează pe segmentul de venituri primare, conform aceluiaşi manual BPM6.

De remarcat şi avansul sumelor trimise acasă de ”căpşunarii” altora care lucrează la noi, avans ce a diminuat tot mai pronunţat efectul valutei trimise acasă de ”căpşunarii” nostri (vezi tabelul).

Puţin cam simplist dar elocvent, se poate spune acum că principalii investitori din exterior în România nu mai sunt românii care trimit bani acasă – situaţie intrată în „folclorul” economic – ci chiar firmele care dezvoltă activităţi în România (cu observaţia esenţială că sumele obţinute din activitatea derulată aici şi reinvestite apar ca şi cum ar fi venit tot din afară).

Iar asta în condiţiile în care, dacă ne uităm la nivelul pe primele cinci luni din anul curent al ISD-urilor, s-ar părea că nu avem şanse să reedităm trecerea pragului de patru miliarde euro bani injectaţi în economia noastră în 2016, care au susţinut balanţa de plăţi şi cursul de schimb. Ceea ce nu trebuie să ne mire, date fiind desele modificări de taxare propuse de guvernanţi şi creşterea prea rapidă a salariilor în sectorul de stat, market-maker pe piaţa muncii.

Una peste alta, situaţia pare a se fi schimbat destul de net în raport cu anii anteriori. Cam cine trebuia şi putea să plece din ţară a plecat. Unii au găsit acolo pe cineva, şi-au întemeiat o familie, şi-au cumpărat o casă, rudele rămase în ţară s-au împuţinat şi tot aşa până când sumele trimise au devenit tot mai mici şi mai rare.

Interesant este că, din perspectiva strict tehnică a balanţei de plăţi, administraţia publică ar fi trebuit să preia o parte din acest declin şi să aducă în ţară sume care să susţină balanţa de plăţi, dincolo de impactul cert negativ asupra investiţiilor publice.

După cum ar fi fost importantă şi susţinerea unui curs al leului mai apropiat de cei 4,49 lei/euro prevăzuţi în bugetul pe 2017, necesari pentru stabilitate şi pentru obţinerea unei creşteri economice care să nu fie afectată pe partea de creştere a preţurilor.

Revenind însă la sumele trimise acasă, deja se conturează o dilemă în privinţa tentativelor de a facilita reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei plecaţi anterior. Pe de o parte, ar veni cu banii strânşi şi cu experienţa acumulată dar, pe de alta, nu ar mai trimite (evident) valută în ţară.

În plus, pe zona de ”căpşunari” străini (evident, un fel de spune, o bună parte din expaţii de la noi au funcţii mult mai importante), creşterea salariilor va afecta suplimentar şi sumele rămase ca sold între sumele trimise în ţară şi cele trimise din ţară în afară.

Cert este că va trebui gândită mult mai bine această chestiune şi luate măsuri optime pentru întreaga economie, deoarece este în joc o sumă care a ajuns peste cele 3 procente fatidice din PIB anul trecut pe partea de intrări şi aproape 1,5% în termeni neţi. Ceea ce nu este puţin lucru pentru stabilitatea macroeconomică şi perspectivele de dezvoltare pe termen lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Realitatea augmentată și realitatea virtuală vor transforma 23 milioane de locuri de muncă la nivel global până în 2030 – raport PwC

Razvan Diaconu

Utilizarea pe scară mai largă a realității augmentate (AR) și a realității virtuale (VR), în domenii precum comerț, sănătate și servicii, va aduce un plus… Mai mult

Europa

ONU: 72 de refugiați din Libia, evacuați de urgență în România

Iulian Soare

Un număr de 72 de refugiați aflați în Libia au fost evacuați de urgență în România, a anunțat pe Twitter Înaltul Comisariat al ONU pentru… Mai mult

Stiri

Marian Preda, fost decan la Sociologie, este noul rector al Universității București

Mariana Bechir

Profesorul Marian Preda (foto), fost decan al Facultății de Sociologie, a fost ales miercuri rector al Universității București, cu 57% (637) din voturile exprimare. Cotracandidatul… Mai mult

Stiri

Finanțele anunță creșterea accizelor la carburanţi cu 3,8%

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunțat noul nivel al accizelor valabile pentru 2020, potrivit cărora cele nominale pentru carburanţi vor crește cu circa 3,8%, dar… Mai mult

Europa

Spania / Pedro Sanchez, desemnat să formeze guvernul. Parteneri posibili: Stânga Republicană a Cataloniei

Iulian Soare

Socialistul Pedro Sanchez (foto), învingător la alegerile parlamentare desfăşurate în noiembrie în Spania, a fost desemnat oficial miercuri de regele Felipe al VI-lea să formeze… Mai mult

Europa

Marea Britanie în fața unor alegeri cu adevărat istorice. BBC, simbol național, iese din campanie cu reputația știrbită

Victor Bratu

În Marea Britanie s-a dat startul alegerilor generale, rezultatul votului exprimat de cetățenii Regatului urmând să le definească viața în următorii zeci de ani. Recent… Mai mult

Europa

Congresul SUA cere sancționarea companiilor implicate în Nord Stream 2. Și OMV pe listă

Iulian Soare

Comisiile pentru apărare din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naționale, care ar forța administrația Trump să aplice sancțiuni economice asupra… Mai mult