La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Calitatea locurilor de muncă: salariul minim și distribuția pe intervale salariale

de Mariana Bechir , 6.8.2018

 

Aproximativ 46% din contractele de muncă existente în România anul trecut, la 1 octombrie, erau încheiate pentru salarii în zona minimului pe economie -, adică sub 350 de euro/lună.

O situație unică în UE, unde în 2014 (cele mai recente date ale Eurostat) arată că România și Slovenia aveau cele mai mari ponderi ale salariaților plătiți în această zonă:

Cu mențiunea că, în 2014, salariul minim în Slovenia era de 784 de euro, în timp ce în România se cifra la doar 205 euro, ceea ce a făcut să avem cei mai mulți angajați în risc de sărăcie.

Din 2008 și ianuarie 2018, România a înregistrat cea mai mare medie anuală de creștere a salariului minim (11,4 %), ceea ce a făcut ca la 1 ianuarie 2018 să ajungă la 407 euro. În Slovenia a urcat mai modest, dar se menține la mai mult decât dublul celui românesc – 842,79 euro.

(Citiți și: ”Analiză / Cum bate România statele nordice la salarizare: Paradoxul – țara cu ”cele mai puține salarii mici” are salariile cele mai mici”)

Majorările salariului minim (prin decizii politice) nu au fost urmate însă de creșteri similare pentru calificați, ceea ce a dus la aplatizarea salarizării pe piața forței de muncă, cu aglomerare în zona de minim.

Sursa: PIAROM

 

În cinci județe, ponderea angajațiilor plătiți anul trecut cu mai puțin de 350 de euro pe economie era de peste 60%:

 

Sursă date: Studiul PIAROM

O economie specializată pe sectoare de activitate cu productivitate și valoare adăugată scăzută

Conform Studiului privind dinamica pieței muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016 – 2017, realizat pentru Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM), situația salarizării forței de muncă din România reflectă probleme structurale de competitivitate și productivitate.

Principalele două industrii angajatoare – industria prelucrătoare și sectorul comercial – au niveluri scăzute de productivitate.

De exemplu, productivitatea în domeniul comercial este de 6.200 euro, ceea ce plasează România pe antepenultimul loc în UE, după Bulgaria (3.000 euro) și Lituania (5.800 euro).

Ca activitatea economică, cele mai multe Contracte Individuale de Muncă (CIM-uri) sunt înregistrate în Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Este una dintre activitățile cel mai prost plătite din România, potrivit Studiului PIAROM.

Datele privind bonusurile, primele etc. nu se regăsesc în studiu, întrucât acesta conține exclusiv informații din REVISAL.

Profesorul universitar Mihai Cioc (foto), unul dintre autorii lucrării, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că acestea au o pondere din ce în ce mai importantă, întrucât departajarea între un salariat productiv și unul mai puțin productiv, amândoi având aceeași poziție, nu se mai face prin salariul de bază, ci prin intermediul acestor venituri suplimentare, în funcție de indicatorul de performanță.

Diferență uriașă între ponderea necalificaților și ponderea celor cu salarii minime

De remarcat faptul că există mult mai multe salarii în jurul remunerației minime, comparativ cu numărul necalificaților din România.

Astfel, potrivit studiului, 15,20% din angajații români sunt necalificați, ceea ce înseamnă că mai sunt mulți în afara lor (30,80% din totalul salariaților) care au contracte pe sume mai mici de 350 de euro/lună.

“Este clar că totul ține nu neapărat de nivelul de calificare, cât de industrie. În industria textilă, servicii, sunt ponderi foarte mari de lucrători cu salariul minim”, a mai explicat profesorul Mihai Cioc.

Sectoarele cu cele mai multe salarii minime:

  • activități de investigație și protecție (92,16% din Contractele Individuale de Muncă sunt încheiate pentru sume ce gravitează în jurul salariului minim)
  • fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (82,66% din CIM)
  • restaurante și alte activități de servicii de alimentație (80,49% din CIM)

Principalul efect al aglomerării salariilor în zona de minim

“Cel mai important impact al creșterilor succesive ale salariului minim garantat pe economie s-a înregistrat în managementul firmelor, pentru că acestea s-au văzut în situația de a pune la punct noi sisteme de retribuție, pe bază de indicatori de performanță. Nu puteau majora toate salariile proporțional cu creșterile salariilor minime, întrucât costurile cu forța de muncă ar fi devenit prea mari. Atunci, au fost nevoite să vină cu noi sisteme de management al performanței. “, explică Mihai Cioc.

Și, în anumite industrii, pe fondul acestor creșteri s-a ajuns la o scădere a locurilor de muncă, contrar trendului național. Munca a ajuns să coste destul de mult și, pe anumite domenii de activitate, lucrul acesta îți afectează foarte mult competitivitatea”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro, Mihai Cioc.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Florin Cîțu: S-au cheltuit 44 milioane euro în numele informatizării ANAF, serverele stau de 3 ani pe holuri

Razvan Diaconu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus luni seara, la Digi 24, că informatizarea Fiscului nu s-a realizat, dar asta nu înseamnă că nu s-au cheltuit… Mai mult

Stiri

Piaţa ambalajelor din România – 890 milioane euro, mai puţin de 15% sunt biodegradabile

Vladimir Ionescu

Piaţa ambalajelor din România este de aproximativ 890 milioane euro, dar numai 15% sunt realizate din materiale biodegradabile, scrie Agerpres. “Analizată global, piaţa ambalajelor este… Mai mult

Stiri

OMS rectifică evaluarea noului coronavirus: De la amenințare globală “moderată”, la “ridicată”

Iulian Soare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a corectat luni evaluarea ameninţării legate de coronavirusul din China care trece de la “moderată”, cum era calificată până în… Mai mult

Stiri

Noul coronavirus / Protecția Consumatorilor cere ajutorul unor instituții pentru a bloca intrarea pe piață a unor produse din China

Vladimir Ionescu

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat luni sprijinul Direcției de Sănătate Publică Constanţa pentru „împiedicarea punerii pe piaţă, în vederea comercializării, a produselor… Mai mult

Europa

Bruxelles / Summit special pe tema bugetului multianual organizat pe 20 februarie

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat pe liderii UE la un summit special pe tema bugetului UE 2021-2027. ”A venit vremea să ajungem la… Mai mult

Stiri

Statistici BNR: Creditul neguvernamental a scăzut în decembrie. Administraţia publică s-a împrumutat mai mult

Adrian N Ionescu

Soldul creditelor acordate Guvernului şi administraţiilor locale a crescut cu 3,3%, în decembrie 2019, faţă de noiembrie, până la mai mult de 116,21 miliarde de… Mai mult

Stiri

Dragoș Tănăsoiu (PNL Sector 5) a fost numit șef al Corpului de control al premierului

Vladimir Ionescu

Daniel Dragoş Tănăsoiu (foto), fost secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), este noul şef al Corpului de control al prim-ministrului.… Mai mult