23 octombrie, 2017

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a sesizat luni CCR în legătură cu posibilul conflict juridic de natură constituțională apărut când procurorii anticorupție au început investigația privind insula Belina.

CCR ar trebui să spună dacă procurorii pot investiga oportunitatea și împrejurările adoptării unei hotărâri de guvern, după ce în februarie a constatat existența unui conflict de natură constituțională , tot între executiv și DNA, din cauza Dosarului OUG 13.

Curtea Constituțională a decretat atunci că procurorii nu pot verifica oportunitatea unei legi sau OUG.

La cererea fostului vicepremier Sevil Shhaideh, urmărit penal în dosar, Ministerul Justiției pregătise sesizarea, dar premierul Mihai Tudose a refuzat să se implice în acest demers, astfel încât nu mai rămâneau, potrivit legii decât două posibilități pentru pentru inițierea atacului: preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor.

Șeful camerei inferioare este Liviu Dragnea, implicat cel puțin indirect în acest caz, deoarece insula Belina și brațul Pavel au ajuns la Tel Drum, societatea pe acțiuni al căror proprietar este, conform unui raport oficial publicat de Rise Project, chiar Liviu Dragnea.

Cererile din sesizarea președintelui Senatului

să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public — DNA, pe de o parte, și Guvernul României pe de altă parte
să constate cauza conflictului: Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri de Guvern
să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de Guvern.

Afacerea Belina

În acest caz, al insulei Belina, Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru abuz în serviciu, însă Camera Deputaților a refuzat ridicarea imunității Rovanei Plumb, astfel încât nu va putea fi anchetată în legătură cu săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcţiei ministeriale.

Procurorii DNA susţin că în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar câteva zile mai târziu, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

DNA îi acuză pe cei doi miniştri că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Judeţean Teleorman.

Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege, spune DNA.

Scoaterea din proprietatea statului s-a făcut pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, dar hectarele respective au ajuns, în realitate, la Tel Drum.

Potrivit unui raport, publicat de Rise Project și atribuit Direcţiei Generale de Protecţie Internă, proprietarul real al companiei Tel Drum, care a obținut numeroase contracte cu statul, ar fi Liviu Dragnea, deținătorul pachetului majoritar de acțiuni la purtător ale firmei.

Raportul DGPI, intitulat “Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”, descrie o “reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”, prin care Liviu Dragnea ar fi fraudat fonduri europene şi guvernamentale. Documentul prezintă afacerile cu bani publici ale grupării și vorbește despre zeci de licitaţii câștigate de Tel Drum, lucrări fictive, donaţii suspecte la partid, cercuri relaţionale şi de influenţă.