fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Calculele relansării de 100 mld.E / Guvernul va putea finanța marele plan foarte simplu: respectând legea

de Alexandra Pele , 5.7.2020

România și-a bugetat, în ultimul deceniu, investiții de 98,9 miliarde de euro, nivel similar cu cel din planul de relansare anunțat miercuri de Guvernul Orban, de 100 de miliarde de euro în zece ani, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Bugetele anterioare și nivelul investițiilor din ultimul deceniu arată că, deși suma anunțată de liberali poate părea foarte ridicată, în esență aceasta nu este cu mult diferită de modul în care au fost construite planurile de investiții din ultimul deceniu.
Practic, guvernul ar putea finanța marele plan economic pur și simplu respectând legeile bugetelor anuale, la care să se adauge și surplusurile din banii europeni – mai multi decât în exercițiul financiar precedent. 

*

Cele 98,9 miliarde de euro reprezintă valoarea totală a investițiilor asumate de stat în legile anuale privind bugetul, fie că acestea au avut drept sursă de finanțare bani publici (cheltuieli de capital), împrumuturi rambursabile sau fonduri europene.

De menționat este faptul că suma care figurează în buget, la cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri UE reprezintă doar valoarea cofinanțărilor (procentul plătit de stat, în general 15%), valoarea proiectelor efective fiind mai mare.

(Notă: Sursa datelor o reprezintă rapoartele realizate de MFP anual, odată cu prezentarea legii bugetului. Cursul la care s-au făcut calculele este cursul mediu al BNR aferent fiecărui an din perioada analizată.)

România ar putea realiza investiții chiar mai însemnate de atât în următorul deceniu, având în vedere că finanțările pe care ar urma să le primească de la Bruxelles se anunță mai însemnate decât fondurile din anii anteriori.

În exercițiul financiar anterior al Uniunii Europene (2014-2020), România a avut o alocare de circa 42,6 miliarde de euro. Deși negocierile pentru viitorul buget nu s-au încheiat încă, europarlamentarii români estimează că alocarea ar urma să fie similară, de circa 40 de miliarde de euro. La aceasta se vor adăuga însă între 30 și 33 de miliarde de euro din fondul de redresare pe care Comisia Europeană îl pregătește pentru a sprijini relansarea creșterii economice în urma crizei coronavirus.

Nerealizare de peste 11 miliarde de euro în ultimul deceniu

Dificultatea tuturor guvernelor ultimului deceniu și nu numai o reprezintă tentația de a folosi bugetul pentru investiții pentru a echilibra finanțele publice, la final de an, pentru a se atinge ținta de deficit de 3% din PIB. Acest fenomen este unul care s-a cronicizat, tăierea banilor de la dezvoltare fiind un artificiu fiscal folosit atât în momente în care economica înregistra creșteri record, cât și în perioade de recesiune.

Datele MFP arată că, în ultimul deceniu, peste 11 miliarde de euro au fost sacrificați de la investiții. Un ”record” s-a înregistrat în 2017, când valoarea investițiilor realizate efectiv a fost cu 2,7 miliarde de euro mai redusă decât valoarea investițiilor din legea bugetului.

Planul național de investiții și de relansare economică prezentat miercuri însumează investiții de 100 de miliarde de euro în 10 ani și atinge toate domeniile în care România e deficitară, de la infrastructură la sprijinirea mediului de afaceri. O absență notabilă din plan este capitolul dedicat digitalizării administrației publice.

Potrivit documentului, guvernul Orban propune, ca principiu, schimbarea paradigmei de dezvoltare, plecând de la premisa că modelul de dezvoltare bazat doar pe consumul populației trebuie schimbat într-un nou model de creștere economică axat pe:

stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești; investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice; transformarea digitală a economiei și a administrației publice; pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică; tranziția către o economie durabilă.

Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenței cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult