fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Calculele relansării de 100 mld.E / Guvernul va putea finanța marele plan foarte simplu: respectând legea

de Alexandra Pele , 5.7.2020

România și-a bugetat, în ultimul deceniu, investiții de 98,9 miliarde de euro, nivel similar cu cel din planul de relansare anunțat miercuri de Guvernul Orban, de 100 de miliarde de euro în zece ani, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Bugetele anterioare și nivelul investițiilor din ultimul deceniu arată că, deși suma anunțată de liberali poate părea foarte ridicată, în esență aceasta nu este cu mult diferită de modul în care au fost construite planurile de investiții din ultimul deceniu.
Practic, guvernul ar putea finanța marele plan economic pur și simplu respectând legeile bugetelor anuale, la care să se adauge și surplusurile din banii europeni – mai multi decât în exercițiul financiar precedent. 

*

Cele 98,9 miliarde de euro reprezintă valoarea totală a investițiilor asumate de stat în legile anuale privind bugetul, fie că acestea au avut drept sursă de finanțare bani publici (cheltuieli de capital), împrumuturi rambursabile sau fonduri europene.

De menționat este faptul că suma care figurează în buget, la cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri UE reprezintă doar valoarea cofinanțărilor (procentul plătit de stat, în general 15%), valoarea proiectelor efective fiind mai mare.

(Notă: Sursa datelor o reprezintă rapoartele realizate de MFP anual, odată cu prezentarea legii bugetului. Cursul la care s-au făcut calculele este cursul mediu al BNR aferent fiecărui an din perioada analizată.)

România ar putea realiza investiții chiar mai însemnate de atât în următorul deceniu, având în vedere că finanțările pe care ar urma să le primească de la Bruxelles se anunță mai însemnate decât fondurile din anii anteriori.

În exercițiul financiar anterior al Uniunii Europene (2014-2020), România a avut o alocare de circa 42,6 miliarde de euro. Deși negocierile pentru viitorul buget nu s-au încheiat încă, europarlamentarii români estimează că alocarea ar urma să fie similară, de circa 40 de miliarde de euro. La aceasta se vor adăuga însă între 30 și 33 de miliarde de euro din fondul de redresare pe care Comisia Europeană îl pregătește pentru a sprijini relansarea creșterii economice în urma crizei coronavirus.

Nerealizare de peste 11 miliarde de euro în ultimul deceniu

Dificultatea tuturor guvernelor ultimului deceniu și nu numai o reprezintă tentația de a folosi bugetul pentru investiții pentru a echilibra finanțele publice, la final de an, pentru a se atinge ținta de deficit de 3% din PIB. Acest fenomen este unul care s-a cronicizat, tăierea banilor de la dezvoltare fiind un artificiu fiscal folosit atât în momente în care economica înregistra creșteri record, cât și în perioade de recesiune.

Datele MFP arată că, în ultimul deceniu, peste 11 miliarde de euro au fost sacrificați de la investiții. Un ”record” s-a înregistrat în 2017, când valoarea investițiilor realizate efectiv a fost cu 2,7 miliarde de euro mai redusă decât valoarea investițiilor din legea bugetului.

Planul național de investiții și de relansare economică prezentat miercuri însumează investiții de 100 de miliarde de euro în 10 ani și atinge toate domeniile în care România e deficitară, de la infrastructură la sprijinirea mediului de afaceri. O absență notabilă din plan este capitolul dedicat digitalizării administrației publice.

Potrivit documentului, guvernul Orban propune, ca principiu, schimbarea paradigmei de dezvoltare, plecând de la premisa că modelul de dezvoltare bazat doar pe consumul populației trebuie schimbat într-un nou model de creștere economică axat pe:

stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești; investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice; transformarea digitală a economiei și a administrației publice; pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică; tranziția către o economie durabilă.

Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenței cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult