”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Unde, cât și cine mai inovează în România

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Cum poți face cercetare clinică în România

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

Ministrul Educației se răzgândește: universitarii fără doctorat mai sunt păsuiți un an
de Vladimir Ionescu 29.9.2015
Ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, a anunțat luni că Guvernul va amâna cu un an prevederea legală potrivit căreia cadrele didactice universitare titulare care nu au obţinut un titlu doctoral pînă la data de 30 septembrie 2015 sunt obligate să părăsească sistemul de învăţământ – revenind asupra declarației pe care o făcuse cu câteva ore în urmă.
Aflat la Timişoara, luni, la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului ”Regele Mihai I al României”, Sorin Câmpeanu a anunţat iniţial că aproximativ 3.000 de cadre didactice din învăţământul universitar, majoritatea tineri care nu au doctoratul, vor trebui să părăsească sistemul începând cu 30 septembrie potrivit prevederilor din Legea Educaţiei.
La câteva ore distanţă, ministrul Câmpeanu a revenit asupra anunţului său, spunând că măsura se va amâna cu un an.
“La nivel naţional, la începutul anului 2010, aveam 66% cadre didactice cu titlu de doctor. La începutul anului 2015, aveam 80% cadre didactice titulare cu titlu de doctor, deci 4.500 de cadre didactice fără titlu de doctor. Conform legii, în data de 30 septembrie, din păcate, aceia dintre cei care compun acest grup de 4.500 de colegi care nu au reuşit să susţină tezele de doctorat în intervalul ianuarie – septembrie vor fi nevoiţi să părăsească sistemul. Este vorba despre peste 3.000 de colegi. Înregistrăm o scădere a cadrelor didactice tinere din sistem de la 30% la nivel naţional în 2010 la 17% la începutul anului 2015. Ieşirea din sistem a acestor colegi tineri fără titlu de doctor va afecta şi mai mult proporţia cadrelor didactice tinere care activează în învăţământul superior şi asta, în ultima instanţă, dacă nu găsim soluţii, va afecta dezvoltarea în ansamblu a învăţământului superior din România”, a anunţat iniţial Sorin Câmpeanu.
Câteva ore mai târziu, de la sediul Universităţii “Aurel Vlaicu”, ministrul Educaţiei a anunţat că, în urma unor discuţii purtate cu premierul, s-a convenit să se amâne aplicarea reglementării care vizează scoaterea din sistem a cadrelor didactice universitare titulare fără titlu de doctor.
Ministrul a spus că a fost amânată deja o dată aplicarea reglementării la 11 februarie, “o dată arbitrară care nu făcea altceva decât să ponteze patru ani de la intrarea în vigoare a legii educaţiei naţionale”.
Sorin Câmpeanu a precizat că, la începutul anului, s-a considerat ”injust ca aceşti colegi care au început anul şcolar 2014/2015 să nu-şi poată duce la bun sfârşit procesul didactic”, iar în acelaşi timp le-a fost dată şansa să-şi finalizeze tezele de doctorat, iar 1.000 de profesori au făcut acest lucru.
”Prin consultarea cu Guvernul am identificat soluţia: miercuri vom putem aproba prorogarea până la 30 septembrie 2016, iar colegii noştri să aibă şansa finalizării studiilor doctorale”, a afirmat ministrul Sorin Câmpeanu.