sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 iunie, 2018

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, i-a transmis prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Franz Timmermans, în întâlnirea pe care cei doi oficiali au avut-o joi, la Bruxelles, că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) trebuie ridicat.

De asemenea, liderul ALDE „și-a exprimat încrederea că va exista, din partea Comisiei Europene, un mesaj public de condamnare a protocoalelor” dintre SRI și DNA.


Întrevederea a avut loc în contextul prezenței lui Călin Popescu Tăriceanu la „Reuniunea informală a liderilor de partide reprezentate în Grupul ALDE din Parlamentul European”, desfășurată la Bruxelles.

Prezentăm integral comunicatul Senatului, cu precizarea că textul nu redă decât poziția exprimată de oficialul român:

Cei doi oficiali au discutat despre Mecanismul de Verificare și Cooperare, despre riscurile pentru democrație și încălcările drepturilor și libertăților cetățenilor generate de protocoalele dintre Serviciul Român de Informații și instituții din Justiție, respectiv despre necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale.

Președintele Senatului a prezentat pe larg efectele negative generate de protocoalele dintre Serviciul Român de Informații și instituțiile din Justiție: atât din perspectiva deturnării luptei anti-corupție, cât și din perspectiva derapajelor în protecția  drepturilor și libertăților cetățenilor și a dreptului fundamental la un proces echitabil. Dl Călin Popescu-Tăriceanu și-a exprimat încrederea că va exista, din partea Comisiei Europene, un mesaj public de condamnare a protocoalelor.


Parafrazând metafora alergătorului de maraton care mai are doar 100 m până la linia de final, menționată de prim-vicepreședintele Comisiei Europene cu ocazia vizitei sale la București de la 1 martie a.c., dl Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat: „România s-a înscris într-un maraton și de fiecare dată când s-a apropiat de linia de final s-au schimbat regulile și a trebuit să o luăm de la capăt. Am început cu patru recomandări și acum avem 12. Prin urmare am alergat de trei ori maratonul și ni se cere să mai alergăm o distanță suplimentară. Pe de o parte, cred că mecanismul riscă să devină ineficient, iar pe de altă parte, cred că a sosit timpul să recunoaștem că MCV-ul și-a îndeplinit scopul și să fie ridicat.”

Înaltul demnitar român a arătat faptul că Parlamentul, ca for legislativ și reprezentativ suprem, este instituția care are legitimitatea și responsabilitatea de a acționa pentru a se asigura că astfel de practici nedemocratice nu se vor mai repeta, respectiv să adopte legi care asigură independența Justiției și respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor. În acest context, a subliniat faptul că modificările legislative în domeniul justiției, inclusiv modificarea Codurilor Penale, vor fi puse în acord deciziile Curții Constituționale a României, cu directivele europene referitoare la prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil, precum și cu recomandările Comisiei de la Veneția.

Președintele Senatului și-a exprimat totodată îngrijorarea față de amânarea de către Președintele Klaus Iohannis, și în fapt refuzul său, de a pune în practică decizia recentă a Curții Constituționale, ceea ce reprezintă un semnal negativ pentru susținerea statului de drept și ordinii constituționale.

Întrevederea a avut loc într-un context dominat de îngrijorarea partenerilor occidentali în legătură cu modificările operate de coaliția majoritară asupra codurilor penale.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Aceste intervenții sunt criticate nu doar în inetriorul țării, ci și de speicaliștii din străinătate, fiind considerate periculoase, nu doar pentru că-i salveze pe politicienii acuzați sau chiar condamnați de fapte de corupție, ci și pentru că vor avea un impact dur asupra siguranței cetățenilor, precum și asupra anchetelor transfrontaliere.

Joi, ambasadorii din 12 state au semnat un apel prin care cer coaliției de guvernare să ia în considerare potenţialul impact negativ al amendamentelor la legislaţia penală și “să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: