Cotațiile bursele europene au ajuns la minimele a mai mult de 18 luni, declanșate de avertismentele directorului FMI, Christine Lagarde, privind supraevealuarea acțiunilor și pericolele tensiunilor comerciale globale, inclusiv pentru stabilitatea financiară.
Pierderile de joi ale indicilor marilor burse europene se îndreptă spre -2%, după ce scăderile de la bursele asiatice și americane atinseseră minimul ultimelor 8 luni.
Scăderile indicii Bursei de Valori București (BVB) variau între -1,33 (indicele de referință BET) și -1,80% (indicele companiilor energetice BET – NG), la ora 14.00.
Bursele nordice pierdeau peste 2% la Stockholm și Helsinki și peste 3% la Oslo.
Corecția majoră a fost declanșată de declarațiile directorului Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, care a avertizat că evaluările de pe piețele de capital sunt „extrem de înalte” și că tesniunile globale comerciale sporesc riscurile privind stabilitatea financiară a lumii, argumentează analiștii de piață citați de Reuters.
Totuşi, deocamdată ar fi vorba doar de o corecţie, chit că majoră.
„Ca şi nivel de bază, nivel macro al pieţelor, nu sunt încă motive foarte solide pentru a vedea nişte scăderi prelungite şi extrem de puternice. Deocamdată, este o corecţie, care probabil poate să mai aibă, ca la un cutremur, replici în următoare zile”, urmate de reveniri, a declarat susţine Alin Brendea, vicepreşedintele casei de investiții românești Prime Transaction, citat de Agerpres.
Corecţia de la Bucureşti
Evoluțiile de joi ale Bursei din București „sunt relativ calme” față de scăderea de peste 3% de miercuri a indicilor americani (peste 4% în cazul indicelui NASDAQ-Composite) și de cea a indicelui paneuropean STOXX600 (până la minimul ultimelor 20 de luni), sau ale unor indici din Asia (până la miniumul ultimelor 19 luni), potrivit lui Ovidiu Dumitrescu directorul general adjunct de la Tradeville.
„Nu excludem posibilitatea ca, în cazul în care problemele continuă în pieţele internaţionale să vedem o contagiune mai serioasa şi la nivelul bursei locale. În acelaşi timp, trebuie menţionat că aceste mişcări se pot, la fel de bine, linişti în câteva zile după care piaţa să aibă o evoluţie mai bună”, spune Ovidiu Dumitrescu.
SUA au dat tonul
Scăderea început cu sectorul tehnologic din SUA, un sector care a crescut mult în ultima perioadă, după care s-a generalizat pe toate pieţele, în condiţiile în care dobânda de referinţă pe piaţa americană a tot crescut în ultima perioadă, iar randamentele la titlurile de stat americane pe 10 ani crescut până la maximul ultimilor 7 ani, de 3,26%.
Corecția vine după o perioadă de creştere susţinută pe pieţele americane, și a fost bruscă în sectoarele de tehnologie şi comunicaţii din SUA şi China, alături de care bunurile şi serviciile discreţionare sectorul energetic european par să fie cele mai afectate, potrivit analiştilor casei de investiții românești Tradeville.
Randamentele bondurilor americane pe zece ani au crescut peste 3%, iar Fondul Monetar Internaţional a înrăutăţit estimarea de creştere a economiei mondiale la 3,7% în 2018 şi în 2019, citând sporirea riscurilor în urma escaladării tensiunilor comerciale şi a nivelului ridicat al datoriilor.
Trump vs Lagarde
Scăderile de pe Wall Street au fost suficient de semnificative pentru a trezi interesul preşedintelui Donald Trump, care a arătate acuzator către Rezerva Federală a SUA (FED), care a majorat de trei ori ratele dobânzilor în acest an.
În replică, Christine Lagarde declarat că majorarea dobânzilor de referință de către băncile centrale „este cu siguranţă o dezvoltare necesară pentru acele economii care înregistrează o îmbunătăţire a creşterii economice, o majorare a inflaţiei şi un nivel scăzut record al ratei şomajului”.
