Ofertele publice iniţiale de acţiuni (IPO), prin care companiile cer pentru prima dată capital de pe piaţă prin bursele lumii, nu vor putea ajunge la performaneţele anului trecut, dacă numprul lor ca şi capitalul atras nu vor creşte cu circa 150%.
S-au înregistrat 507 tranzacții IPO în Semestrul 1 din 2019, cu 28% mai puţin ca în S1 / 2018, cu o valoare totală de 71,9 miliarde de dolari, mult sub jumătate din cât s-a plătit în anul 2018, potrivit unui raport EY.
Cauzele scăderilor sunt aceleași incertitudini geopolitice și tensiuni cunoscute deja ca un război comercial, căci disputele nu mai pot fi arbitrata de o Organizație Mondială a Comerțului a cărei activitate este practic blocată.
Tendința de listare a companiilor „unicorn” și de creștere a subscrierilor la niveluri record în cazul acestora nu a compensat reluctanța investitorilor la angajarea de noi poziții pe piață mai consistente ca anul trecut.
Raportul EY remarcă, totuși, semnele revenirii în a doua jumătate a anului, mai ales că, în cea dintâi, randamentele cu peste 15% în prima zi la bursă a acțiunilor abia listate, iar prețurile lor post-listare au crescut cu 28,4%.
Deja numărul IPO s-au dublat în Europa în T2 / 2019 faţă de primul trimestru, până la 48, iar valoarea de 12,5 miliarde de dolari a fost cu numai 3,3% mai mare.
Cele mai apetisante sectoare
Sectorul tehnologic, sectorul sănătății și cel industrial au înregistrat cea mai mare pondere din totalul global al tranzacțiilor IPO în Semestrul 1 / 2019, cumulând 266 de IPO-uri (52% din numărul de tranzacții IPO globale), în valoare totală de 47,8 miliarde de dolari (66% din valoarea capitalului atras la nivel global).
În funcție de valoarea capitalului atras, tehnologia a fost cel mai puternic sector, cu subscrieri în valoare de 29,3 miliarde de dolari (41% din valoarea capitalului atras la nivel global).
Investitorii din regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa) rămân prudenți pe fondul persistenței incertitudinilor globale, potrivit raportului citat.
Numărul IPO la bursele din EMEIA au scăzut față de S1 / 2018 cu 53% (până la 123) iar valoarea lor totală de 16 miliarde de dolari s-a redus cu 48%.
Totuși, în pofida dificultăților, cinci dintre principalele zece burse ca valoare a tranzacțiilor și două dintre principalele zece burse ca număr de tranzacții la nivel mondial au provenit din EMEIA.
România – departe de lume
România nu contează în aceste statistici. Ca urmare a pliticilor guvernamentale din ultimii 30 de ani, mediul anteprnorial românesc nu a fost încurajat să se folosească de piața de capital bursieră pentru a obține finanțare. Febra listărilor în masă din anii ’90, pentru care s-a cerat chiar o bursă după modelul amercan NASDAQ, a eșuat într-un fenomen de privatizare.
Cele mai mari zece oferte de listare iniţială (IPO) la Bursa de Valori la Bucureşti (BVB) au atras abia 6 miliarde de lei de la investitori, cea mai mare listare fiind cea a distribuitorului de energie electrică Electrica în 2014, în valoare de 1,95 mld. lei, potrivit datelor agregate de Tradeville.
Piaţa autototonă se află de mai bine de 10 ani într-o nesfârşită aşteptare a listării Hidroelectrica, eveniment care ar putea propulsa BVB într-o categorie superioară a pieţelor emergente. Acum este clasată ca piaţă de frontieră, care poate aduce randamente mari, dar care este riscantă şi de mică amploare (lichiditate).
În acest an nu au avut loc listări şi sunt aşteptate la cota BVB două companii, producătoarea şi importatoarea de telefoane mobile iHunt (chiar săptămâna viitoare, în 9 iulie) şi cea de îngrăşăminte organice Norofert.
Acestea, care deşi pot fi atractive pentru afacerile lor, sunt mici şi fără potenţialul care să dezvolte piaţa.
