fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Bugetul UE, un compromis imposibil. Cel puţin până anul viitor

de Mihai Pavelescu 23.11.2012

A doua propunere de buget inițiată de Van Rompuy a fost respinsă de către Marea Britanie, Olanda și Suedia care continuă să ceară tăieri de miliarde. Și Germania se opune unui buget prea mare. Paradoxal România pare să fie singura câștigătoare a summitului.

Contributorii neți la bugetul UE au cerut o reducere mai drastică a bugetului. Ținta propusă de Marea Britanie era un buget de 890 de miliarde de euro, iar propunerea Germaniei era de 960 de miliarde de euro. Cele 17 țări net beneficiare s-au opus însă unei astfel de reduceri. Încă de azi noapte se prefigura eșecul negocierilor iar cancelarul german Angela Merkel vorbea despre un nou summit în ianuarie.

Președintele Consiliului European Herman Van Rompuy a încercat să vină cu o soluție de compromis care să-i mulțumească și pe prietenii coeziunii și pe adepții reducerii cheltuielilor. El a redus tăierile la subvențiile agricole de la 25 de miliarde de euro la 17 miliarde și fondurile de coeziune de la 29 de miliarde la 18 miliarde. Așadar Franța și Polonia au fost câștigătorii primei zile a summitului, scria EU Observer (). Iar principalul conflict a fost între Marea Britanie și Franța pe tema agriculturii.

Cancelarul german Angela Merkel a încercat să joace rolul de intermediar între contributorii neți și țările beneficiare, dar n-a reușit, notează revista germană Spiegel . Iar președintele Parlamentului European a respins orice propunere de buget mai mică de un trilion de euro.

Ce câștigă România

Noua propunere de buget făcută de Van Rompuy în a doua zi a summitului avantajează România pentru că prevede eligibilitatea TVA si cofinanțare de 85% pentru fondurile de Coeziune, așa cum a cerut președintele Traian Băsescu. România se va bate in cuntinuare și pentru eliminarea articolului 45 care condiționează cuantumul fondurilor de coeziune de rata de absobţie din exerciţiul financiar precedent.

În prima propunere a lui Herman Van Rompuy se prevedea o limitare la maxim 15% a alocărilor suplimentare faţă de bugetul 2007-2013 pentru ţările a căror rată de absorbţie este sub 20%.Se știe că România stă cel mai prost la acest capitol dintre toate țările europene. Cu 9,72% rată reală de absorbţie, țara noastră era singura vizată de această limitare.

Președintele Băsescu a anunțat însă după încheierea Consiliului European că România nu va pierde ce a obținut la acest summit, chiar dacă nu s-a ajuns la un acord în privința bugetului.

”Cofinanţarea am reuşit să o readucem la 85% faţă de 75% şi aşa este înscrisă în proiectul circulat azi-noapte. TVA eligibilă şi cofinanţare de 85% înseamnă pentru bugetul anual al României între 2,2 şi până la 2,4 miliarde de euro anual.

S-a acceptat şi o prefinanţare de 4%, deci acele plăţi în avans. Sigur, la infrastructură este mult, iar la bugetul de stat este destul de mult, dar îmi propun ca în acest interval de negociere să ajungem măcar la 7% prefinanţări, ceea ce ar fi extrem de important. Dacă rămânem în acord cu instituţiile financiare, am introdus deja top-up-ul de la 85% la 95% şi doar 5% rămâne să ajungă contribuţia românească. Aceasta ar fi condiţiile pe care noi le-am vizat cu prioritate”, a explicat Traian Băsescu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.11.2012

Lăsați un comentariu


Europa

Polonia redeschide școlile la 1 septembrie, fără obligativitatea purtării măștii

Iulian Soare

Polonia va începe anul școlar la 1 septembrie cu toți copiii prezenți, a anunțat miercuri ministrul polonez al Educației, Dariusz Piontkowski. Oficialul a explicat că… Mai mult

Stiri

75 de ani de la primul atac cu bombă atomică din istorie

Iulian Soare

Japonia marchează joi 75 de ani de la primul atac cu bombă atomică, la Hiroshima, unde clopotele au bătut în semn de omagiu pentru cei… Mai mult

Stiri

Dificultăți de „resincronizare la sistemul energetic” a Unității 1 a CNE Cernavodă, după lucrările de mentenanță

Adrian N Ionescu

Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că a reușit „resincronizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Naţional (SEN), după remedierea cauzei care a condus la desincronizarea… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Școala începe pe 14 septembrie, majoritatea localităților intră în scenariul verde. Organizarea se decide în plan local, în funcție de situația epidemiologică

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că anul școlar 2020-2021 va începe la termen, pe data de 14 septembrie, dar că forma de învățământ ca… Mai mult

Stiri

BCR revizuiește în creștere prognoza de PIB pe T2, după rezultatele bune din comerț

Alexandra Pele

BCR a revizuit în creștere prognoza de PIB pentru România în trimestrul al doilea din 2020, pe fondul unor rezultate mai bune în ceea ce… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară de la 1,75 la 1,5% pe an. Evaluările băncii centrale

Vladimir Ionescu

Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri reducerea dobânzii-cheie de politică monetară la 1,5% pe an de la nivelul anterior de 1,75% pe an,… Mai mult

Europa

Proiect Comisia Europeană: Ținta de energie regenerabilă pentru 2030 ar putea creşte de la 32% până la 50%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a pus în dezbatere publică două proiecte de revizuire a unor directive, privind energia regenerabilă respectiv eficiența energetică, pentru a grăbi aplicarea Pactului… Mai mult