Bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de aproape cinci miliarde lei la finele primului trimestru din acest an. Suma este echivalentă cu aproape 0,7% din PIB prognozat și provine în proporție de patru cincimi din excedentul bugetelor locale iar restul din surplusul înregistrat la bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii.
Rezultatul execuției bugetare după primele trei luni este cu aproape șase miliarde lei mai bun față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat un deficit de aproape un miliard de lei sau 0,14% din PIB.
Prin contrast, însă, bugetul de stat a continuat să rămână pe minus, cu un sold negativ de circa două miliarde lei, respectiv -0,29% din PIB.
Fapt îmbucurător, în premieră după multă vreme, rezultatul execuției bugetare s-a îmbunătățit în principal pe calea creșterii încasărilor și nu pe cea a reducerii cheltuielilor. Acestea din urmă rămân, însă, semnificativ sub cele din anul anterior. Astfel, în absența unei fructificări adecvate a sumelor colectate și a anagajării unor proiecte utile social, performanța bugetului riscă să rămână doar pe hârtie.
Pe partea de cheltuieli, trebuie salutate reducerea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile (-34% față de aceeași perioadă din 2014) și majorarea destul de consistentă a sumelor alocate pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+34%).
Practic, banii eliberați prin reducerea obligațiilor de plată asumate la creditele luate pot fi redistribuiți și amplificați prin finanțare europeană către lucrări de interes public. Iar asta s-ar putea face chiar într-o proporție mai mare ( doar două treimi din bani au urmat acest circuit, respectiv 541,2 milioane lei din diminuarea cu 825,2 milioane lei a sumelor achitate în contul dobânzilor).
Principala nerealizare în execuția bugetară pe 2015 constă în reducere semnificativă (-25%) a banilor, și așa insuficienți, destinați cheltuielilor de capital, de la 1,85 miliarde lei în trimestru unu 2014 la mai puțin de 1,4 miliarde lei în trimestrul unu 2015. Achizițiile de bunuri și servicii s-au diminuat ușor în volum ( -3%) dar rămâne neclar dacă evoluția ține de reducerea fizică a lor sau de eficientizarea achizițiilor prin reducerea corupției.
Cheltuielile de personal și cheltuielile cu asistența socială și-au păstrat ponderile în PIB, adică au ținut pasul cu posibilitățile oferite de creșterea economică preconizată și chiar ceva în plus la capitolul de personal (+8,7% în termeni nominali).
De remarcat excedentul de 0,55% din PIB rezultat la bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale, date fiind necesitățile multiple ale comunităților locale. Gradul de acoperire de 130% al cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate spune totul în acest sens.
Un asemenea raport între venituri și cheltuieli este exagerat și nu reflectă situația din teritoriu, unde au rămas de rezolvat numeroase probleme.
Pe partea celorlalte bugete importante în structura bugetului general consolidat se remarcă gradul relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (doar 65% iar restul asigurat prin transferuri de la bugetul de stat – a se citi din taxe și impozite pe venit, TVA, accize).
