Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pe următorii 3 ani dă indicii relevante despre cum vor cheltui banii în 2020 ministerele care sunt cei mai mari 10 ordonatori de credite bugetare: 4 dintre cele 10 ministere vor primi şi cheltui cu 7,92 de miliarde de lei mai puţin decât în execuţia preliminată pe 2019.
Pentru toate cele 10 mari ministere sunt estimate alocări mai mici ca proporţii dintr-un produs intern brut (PIB) în creştere cu 4,1%, până la mai mult de 1.129 de miliarde de lei, potrivit Strategiei fiscal-bugetare publicată recent de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Ministerul Lucrărilor Publice şi Dezvoltării ar putea pierde de departe cei mai mulți bani, 4,18 miliarde de lei (-45,5% față de 2019 şi 0,44% din PIB pe 2020), urmat de:
- Ministerul Agriculturii (2,97 mld. lei, -13,9% şi 1,63% din PIB)
- Ministerele Sănătăţii şi Finanţelor Publice, care ar putea primi cu 764 milioane de lei mai puţin (-3,2% şi respectiv -8,3% față de 2019).
PNDL se contractă sever
Remarcabil este faptul că Strategia MFP estimează transferuri mai mici către unităţile administraţiilor locale (UAT) cu 4,55 de miliarde de lei, în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice şi Dezvoltării
Minusul provine, cel mai probabil, de la reducerea bugetului Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), deseori criticat că ar fi folosit ca instrument politic.
Astfel, ponderea în PIB a transferurilor ministerului către UAT scade de la 0,68% la 0,22%, iar cea a cheltuielilor totale ale ministerului se reduce cu jumătate, până la 0,44%.
De altfel, facturile neplătite aferente PNDL se ridică la circa 5 miliarde de lei, una dintre cele mai mari „găuri” în bugetul pe 2019, acuzate de guvernul condus de Ludovic Orban ca moştenire de la executivul anterior. Rectificarea bugetară ulterioară a alocat 1,8 miliarde de lei pentru plata facturilor restante din PNDL.
(Citiți și: „Ludovic Orban: Cele 2 ”șmecherii” prin care a fost mascat deficitul, care ar fi mult mai mare de 2,8% la 10 luni”)
În aceeaşi ordine de idei, guvernul a micşorat cu aproape 30% plafonul maxim al finanţărilor rambursabile contractate de administraţiile locale, până la 1,2 miliarde de lei în 2020 și la fel și în următorii doi ani, potrivit aceleiași strategii fiscal-bugetare.
Trebuie precizat că Ministerul Dezvoltării beneficiază de o creștere de 30% până la maimult de un miliarde de lei, la capitolul „alte transferuri”, care ar putea viza programele de finanțare.
Cheltuieli mai mici pe bunuri și servicii, mai mari de personal (nominale)
Cheltuielile la capitolul bunuri și servicii ale celor 10 ministere mari ordonatoare de credite ar putea scădea cu 1,1% până la 7,05 miliarde de lei, reducerea ponderi în PIB fiind însă marginală, cu 4 puncte de bază până la 0,62%.
Cele mai mari cheltuieli la acest capitol le are Sănătate, 3,6 miliarde de lei, dar în scădere cu 0,8% faţă de 2019.
În schimb, cheltuielile de personal ale celor 10 ar putea creşte cu 7,8% până la 49,6 miliarde de lei, dacă bugetul de stat pe 2020 trecut prin Parlament va respecta datale strategiei fiscal-bugetare, cu sau fără asumarea răspunderii de către guvern.
Investiții cu măsură
Strategia bugetară guvernamentală prevede o creștere a investițiilor publice de 12,5% față de execuția preliminată pe 2019, până la 48,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o pondere de 4,3% din PIB, față de 4,15.
Totuşi, este necesară o finanţare pentru nu mai puţin de 66,6% din valoarea totală celor 158 de proiecte de „investiţii publice semnificative”, adică 132,16 miliarde de lei din 198,26 de miliarde.
Este vorba „un rest de finanţare” constatat de strategia amintită şi este vorba de proiectele girate de 8 dintre cele 10 mari ordonatoare de credite.
Cheltuielile cu investiții ar putea trage, în 2020, 12,2% din totalul cheltuielilor bugetului generral conslidat al statului, în ușoară creștere față de porporția de 11,6% în 2019.
Unul dintre cele 6 obiective ale strategiei este „Crearea spaţiului fiscal pentru alocarea unor sume importante pentru susţinerea investiţiilor publice majore”
(Citiţi şi: „Cele 6 obiective ale Strategiei fiscal-bugetare pe 2020 – 2022”)
Programele cu fonduri europene nerambursabile girate de cele 10 ministere totalizează peste 24,6 miliarde de lei, din care, însă Agricultura acoperă peste 55%, cu 13,75 de miliarde de lei, din care mare marte sunt, de fapt, subvenţii.
Urmează Transporturile cu 6,63 de miliarde şi Lucrările Publice cu 1,11 miliarde.
Strategia guvernamentală „constată o îmbunătăţire a structurii de investiţii”, pentru că ponderea cheltuielilor proprii aferente proiectelor cu fonduri europene va creşte de la 1,26% la 1,75% din totalul cheltuielilor cu investiţiile.
În schimb, ponderea cheltuielilor de capital scade de la 2,76% la 2,43% în 2020.
