Gazoductul BRUA s-ar putea opri în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta au anunțat vineri că Austria ar putea fi exclusă din proiect, potrivit icis.com.
BRUA este un proiect strategic al uniunii energetice și leagă, pe parcursul a 582 km south to north, Bulgaria, via România și Ungaria, de hubul Baumgarten, din Austria.
Pe teritoriul României, proiectul BRUA impune construirea unei noi conducte, de aproximativ 479 kilometri, și a trei noi stații de comprimare, la Jupa, Bibești și Podișor.
Gazoductul ar urma să aibă o capacitate inițială de 1,75 miliarde metri cubi pe an, majorată ulterior la 4,4 miliarde metri cubi pe an (BRUA faza 2).
Anul trecut, Transgaz a semnat cu Comisia Europeană (la 9 septembrie 2016) Acordul de Finanțare a coridorului de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), finanțat în faza I cu 179,32 mil. euro, fonduri nerambursabile.
Operatorul maghiar de transport de gaze naturale, FGSZ, a surprins însă Comisia Europeană anunțând vineri că această conductă se va opri în Ungaria și nu în Austria.
FGSZ susține că singura secțiune „viabilă” a gazoductului este interconectorul existent Ungaria-România, care poate fi extins la 5,26 miliarde metri cubi pe an, de la o capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi.
BRUA urma să asigure o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 miliarde metri cubi/an spre Bulgaria și de 4,4 miliarde metri cubi/an spre Ungaria.
Cum este afectată România
BRUA a fost gândită pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și diminuarea dependenței de Rusia – prin această conductă urmau să fie aduse în centrul UE gaze naturale exploatate în Marea Neagră și în regiunea caspică.
Dacă gazoductul nu va mai ajunge însă în Austria, companii precum ExxoMobil sau OMV, care mizează pe exportarea gazelor din Marea Neagră, ar putea fi excluse de pe lista exportatorilor din regiune.
Pentru racordarea la BRUA a zonei Mării negre, autoritățile române au aprobat construirea conductei Tuzla – Podișor.
Conducta Tuzla – Podişor va avea o lungime de 308 kilometri şi ar trebui să fie funcțională în 2020.
Va fi amplasată în judeţele Constanţa, Giurgiu şi Călăraşi şi va pune România pe harta pieţei europene a gazelor, prin gazoductul BRUA, de pe o poziţie superioară.
Principalul beneficiar al conductei, consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom, ar putea lua în 2018 decizia finală de investire în exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în 2018, iar producția propriu-zisă ar putea începe cât mai devreme în deceniul următor.
Infrastructura finanțată din bani europeni, folosită pentru exporturi rusești
Pe de altă parte, dacă BRUA nu mai ajunge în Austria, compania rusă Gazprom ar putea folosi infrastructura existentă pentru a vinde gaze rusești în regiune.
Dacă Austria este exclusă din proiect, mai scrie icis.com, gazele vor putea fi livrate către alte state din regiune. Potrivit FGSZ, ele ar putea ajunge în Slovacia, Ucraina, Serbia și Croația.
Capacitatea interconectoarelor din zonă:
- interconectorul slovac – 1,75 miliarde mc/an
- interconectorul cu Ucraina – 6,10 miliarde mc/an
- Serbia – 4,81 miliarde mc/an
- Croația – 2,62 miliarde mc/an.
