Baza productivă a economiei României nu s-a erodat din cauza crizei generate de pandemia de COVID-19, notează Andrei Rădulescu (foto), director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, adăugând că perspectivele de dezvoltare sunt pozitive, situație care ar putea permite autorităților lansarea negocierilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Incidența pandemiei coronavirus (un șoc fără precedent în perioada postbelică) a evidențiat și oportunitățile de dezvoltare și transformare la nivel mondial, în sfera europeană și pe plan intern.
La momentul declanșării crizei sanitare economia României evolua la un nivel apropiat de potențial, dar înregistra deficite de cont curent și în sfera finanțelor publice și se confrunta o marjă redusă de manevră din perspectiva mix-ului de politici economice.
”Pe de altă parte, subliniem faptul că, spre deosebire de șocurile (endogene) anterioare, incidența pandemiei (un șoc exogen) a surprins economia într-o poziție foarte bună din perspectiva înzestrării cu resurse (umane, digitale și financiare), fără dependență de exterior.
Imediat după incidența crizei sanitare am asistat însă la implementarea rapidă de măsuri monetare neconvenționale, fiscal-bugetare și de venituri fără precedent la nivel mondial, cu un volum cumulat al programelor de aproximativ 20 trilioane dolari”, arată Andrei Rădulescu, într-o notă transmisă investitorilor.
Pe plan intern autoritățile responsabile cu implementarea politicilor economice au reacționat în pofida marjei limitate de manevră, beneficiind și de modificarea de paradigmă în sfera finanțelor publice, precum și de măsurile fără precedent adoptate de Rezerva Federală din SUA și Banca Centrală Europeană din Zona Euro și de programele lansate la nivelul Uniunii Europene.
În acest context, economia România a înregistrat o ajustare cu un ritm mai redus ca intensitate (comparativ la cel înregistrat la nivelul Zonei Euro – principalul partener economic). În plus, investițiile productive au continuat să crească în 2020, inclusiv în T2, trimestrul cu cea mai puternică scădere a economiei per ansamblu de la începutul anilor 1990.
(Citiți și: ””ROMÂNIA ÜBER ALLES” – Interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea. A apărut: Sumarul nr. 92 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)
”Cu alte cuvinte, baza productivă a economiei nu s-a erodat, iar perspectivele de politică economică (mondiale, europene și interne) coroborate cu potențialul ridicat de dezvoltare din perspectiva infrastructurii critice exprimă premise foarte bune pentru evoluția investițiilor productive în ciclul economic care tocmai a început. În acest context, subliniem faptul că probabilitatea lansării negocierilor de aderare la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este din ce în ce mai ridicată (acest eveniment ar putea avea loc în 2021)”, notează economistul.
El este de părere că, din perspectiva continentală, România este favorită în Europa pentru a adera la OCDE, un proces dependent în primul rând de îndeplinirea unor criterii fundamentale: societate democratică, cu respectul statului de drept și drepturilor omului; economie de piață, cu grad ridicat de deschidere și transparență.
”Totodată, atragem atenția cu privire la procesul de convergență din perspectiva PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare, aspect evidențiat în primul grafic alăturat. Astfel, la final de 2019 acest barometru al dezvoltării s-a situat în România la 65,6% din media Zonei Euro și 69,5% din nivelul mediu înregistrat la nivelul Uniunii Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)”, puntează Andrei Rădulescu.
Economistul atrage totodată atenția cu privire la provocările din perspectiva convergenței în materie de alți indicatori de dezvoltare, aspect fundamental pentru modernizare și creștere economică durabilă. Se menționează majorarea vitezei de încorporare a Revoluției Digitale, creșterea alocărilor pentru cercetare & dezvoltare și ameliorarea indicatorilor din sfera învățământului superior.
