fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Brexit: Cum i-a mers, de fapt, Marii Britanii, în Uniunea Europeană. Aventurile aderării și evoluția în timp

de Marin Pana 29.3.2017

Pentru a înţelege parcursul de până la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, ar fi util să vedem cum a intrat acest stat în UE şi cum a evoluat de atunci încoace.

Europa de la finele anilor 1960 era divizată în două blocuri de liber schimb, Comunitatea Economică Europeană compusă din şase state (Franţa, Germania, Italia şi ţările Benelux) şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS), formată de şapte state (Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Norvegia, Austria, Portugalia şi Elveţia).

După unificarea comunităţilor europene în CEE în 1967 şi perfecţionarea pieţei unice (era deja încheiată uniunea vamala şi funcţiona o piaţă agricolă comună), prima organizaţie s-a dovedit a fi mai eficientă iar membrii AELS au ajuns să facă mai mult comerţ cu acest bloc compact decât între ei.

Interesant este că tot în 1967 solicitarea Marii Britanii de aderare la CEE a fost respinsă prin veto-ul francez, împreună cu cererile depuse de Danemarca şi Irlanda.

Insularii au reaplicat în 1969 şi au insistat pentru a fi primiţi în UE de-abia în 1973, în cadrul primului val de aderare, împreună cu cele două ţări AELS menţionate mai sus.

În treacăt fie spus, Norvegia a renunţat la candidatură pe ultima sută de metri, în urma unui referendum prin care populaţia s-a opus integrării ( aşa a rămas, la fel ca şi Elveţia, în afara UE). Interesant este că performanţa economică a CEE a scăzut în medie după trecerea la formula cu nouă state.

Tema principală de campanie care au convins populaţia să voteze pentru ieşirea din UE a fost că apartenenţa la Uniune nu a adus beneficii suficiente britanicilor.

Datele arată că, dimpotrivă, britanicii au fost principalii beneficiari ai adoptării unui model social-economic ceva mai europenizat şi au avut cea mai mare creştere a PIB-ului pe locuitor dintre cele trei mari puteri economice ale UE, plasându-se chiar peste dezvoltarea SUA în acelaşi interval de timp.

Mai important pentru marea masă a populaţiei a fost că această creştere susţinută s-a resimţit cu mult mai mult la nivelul cetăţeanului de rând faţă de cazul în care Marea Britanie ar fi rămas mai aproape de modelul economic instituit peste Atlantic.

De la aderarea la UE, venitul personal median ( cel mai probabil a fi întâlnit) a crescut în Marea Britanie cu 79%, de cinci ori mai mult faţă de cele 16% consemnate în SUA. Respectiv, creşterea puternică a fost distribuită mult mai uniform.

Rolul jucat de integrarea pe piaţa unică şi efectul favorabil al libertăţilor de circulaţie ale mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor în spaţiul european unic a fost esenţial în acest proces.

Dacă rolul pieţelor financiare londoneze pentru capitalurile europene sau ponderea personalului venit din alte state membre ale Uniunii în serviciile de sănătate insulare sunt binecunoscute, comerţul exterior merită o atenţie deosebită pentru a vedea gradul de integrare la care s-a ajuns în timp.

Din 1973, ponderea exporturilor în PIB a urcat de la 48% la 67%, iar aproape 45% din exporturile britanice se fac pe piaţa UE, mai mult de jumătate dintre acestea fiind direcţionate către Germania, Olanda şi Franţa.

De remarcat şi faptul că raportul dintre UE şi SUA pentru comerţul britanic este mai mare de 4 la 1 iar fostele colonii Australia şi Canada adună împreună mai puţin de trei procente.

Astfel, asistăm la transpunerea în fapt a unei decizii clar greşite, luate la limită (51,5% – 48,5%) anul trecut, după o consultare populară superficială.

UE va pierde o şesime din economie, dar Marea Britanie va întâmpina mari dificultăţi şi complicaţii la negocierea ieşirii din Uniune.

Asta fără a mai menţiona riscul care se conturează tot mai clar de desprindere a Scoţiei din Regatul Unit (aceasta a votat detaşat pentru rămânerii în UE, 62% -38%, şi va organiza un nou referendum pentru apartenenţa la Marea Britanie, după ce primul a trecut destul de strâns, 55% – 45%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult