La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

”Boul care trage”: Salariul în industria prelucrătoare a rămas la 90% din media naţională

de Marin Pana , 30.9.2018

Câștigul salarial mediu net pe 2017 a fost de 2.338 lei (echivalentul a 512 euro) pe lună, în creștere cu 14,3% față de anul precedent. Datele prezentate de INS arată și costul salarial aferent pentru a plata acestui salariu, respectiv 4.008 lei (877 euro) pe salariat, indicator care a crescut ceva mai mult, respectiv cu 14,7%.

Astfel, pentru fiecare 100 de lei achitați cu acte în regulă, un angajator a trebuit să aloce 171,43 lei pentru costurile salariale.

Numărul mediu al salariaților a fost anul trecut de 4.945,9 mii persoane, în creștere cu 3,9% față de 2016.

De remarcat că ritmul de creștere economică potrivit celor mai recente valori communicate oficial a fost de 6,9% în varianta provizorie.

Ceea ce ne trimite la o estimare de avans economic bazat cam în proporție de patru şeptimi în regim extensiv, prin creştere de activitate, şi doar trei şeptimi ca urmare a creşterii productivităţii muncii celor implicaţi în procesele de producţie.

În ceea ce privește raporturile dintre sumele cu care au fost plătite diferite activități din economia națională, situația este prezentată în tabelul de mai jos. Pe primul loc, cu un nivel ceva mai mare decât dublu faţă de media naţională (202%) se situează sectorul de informaţii şi comunicaţii, urmat de cel de intermedieri financiare şi asigurări (184%) şi de administrația publică (164%).

La coada clasamentului, se află sectorul de hoteluri și restaurante (61% din media la nivel national) şi cel de construcţii (72%), între care se intercalează serviciile care nu au fost cuprinse în categoriile clasice cele mai răspândite (66%).

Din păcate, industria prelucrătoare a continuat să rămână în preajma pragului de 90% din valoarea pe întreaga economie, ceea ce este semnificativ sub uzanţele din statele UE ( unde se situează, de regulă peste pragul de 100%). Sectoarele publice de sănătate şi asistenţă socială ( 114%) şi cel de învăţământ ( 101%) au mai urcat câteva poziţii şi s-au plasat peste referinţa naţională.

În structura pe regiuni de dezvoltare, se poate observa o diferențiere netă între regiunea capitalei, unde ponderea celor angajați în servicii comerciale a depăşit 62%, și toate celelalte zone ale țării, unde variază între 35% și 40%. Explicația vine de la nivelul mai scăzut al veniturilor din provincie, care nu permite o dezvoltare mai accentuată a sectorului serviciilor din lipsa cererii solvabile.

De remarcat și ponderea mult mai redusă a bugetarilor în zona capitalei (sub 16%) , față de valori apropiate de 20% în rest, cu trei excepții notabile și foarte edificatoare. Regiunea de Vest, cea mai dezvoltată după regiunea Bucureşti-Ilfov, s-a apropiat de practica din Capitală şi a mai consemnat doar 17% bugetari.

În schimb, în cele mai puţin dezvoltate regiuni ale României, unde statul este unul dintre principalii angajatori și formatori de preț pe piața muncii, atât ca număr de angajaţi dar şi ca raport între salariile de la stat şi cele de la privat, s-au înregistrat valori de 26,1% în Nord-Est şi de 23,7% în regiunea Sud-Vest Oltenia. Practic, diagonala sărăciei vine la pachet cu un număr relativ mare de angajaţi la stat.

În fine, ar mai trebui menționat că aproape patru cincimi dintre salariați au activat anul trecut în societăţi comerciale (79,4%, cu o creștere de 2,7% comparativ cu anul precedent). Ceea ce arată că sectorul privat a fost cel care a și determinat circa 70% din creșterea numărului de locuri de muncă dar şi o pondere de luat în seamă a contribuţiei pe segmentul bugetar).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2018

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult