fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Bomba legislativă de sub salarizarea medicilor de la stat: Consiliul Concurenței investighează improvizația prin care salariile au crescut cu 25% prin majorarea tarifelor decontate sistemului public

de Mariana Bechir 7.8.2016

spital urgenta medici garziO problemă de improvizație legislativă poate fi premisa unei lovituri de teatru pentru salarizarea medicilor din sistemul public de sănătate : Medicii ar putea rămâne fără mărirea de 25% acordată anul trecut la salariu dacă modul de plată – prin Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate – se dovedește discriminatoriu. 

Asta se va întâmpla în cazul în care Consiliul Concurenței va decide că modul de acordare a acestor majorări încalcă legislația și discriminează în funcție de forma de proprietate a furnizorilor de servicii : majorările salariale ajung la CNAS – adică într-un loc unde legea prevede echitate în decontarea serviciilor medicale de la stat și privat – dar pleacă majorate doar către unitățile din sistemul public.

Pentru creșterea salariilor medicilor din octombrie 2015, Guvernul și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au creat anul trecut un mecanism inedit de creștere a veniturilor din sănătate. Mecanismul se bazează pe creșterea tarifelor pentru serviciile medicale decontate sistemului public de sănătate, iar asta – spun contestatarii – înseamnă discriminarea furnizorilor privați.

Consiliul Concurenței a confirmat pentru cursdeguvernare.ro că efectuează o investigație privind acest subiect:

„Consiliul Concurenței suspectează faptul că prin majorarea valorii serviciilor medicale decontate unităților sanitare publice (introduse prin HG nr. 791/2015 și menținute prin HG nr. 161/2016) se crează premisele unei diferențieri între furnizorii privați și furnizorii publici, privind  repartizarea fondurilor destinate decontării serviciilor medicale de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Astfel, Autoritatea de concurență a declanșat o investigație având ca obiect posibila încălcare, de către Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Fințelor Publice a reglementărilor din domeniul concurentei”, a precizat pentru cursdeguvernare.ro Consiliul Concurenței.

Aceasta atrage atenția că “declanșarea unei proceduri de investigație nu reprezintă o antepronunțare cu privire la constatarea unei încălcări a Legii concurenței”.

Mecanismul inventat pentru mărirea cu 25% a salariilor medicilor

Anul trecut, pentru a calma mișcarea protestatară apărută în rândul medicilor, Guvernul Victor Ponta a decis majorarea cu 25% a salariilor personalului medical din sistemul de stat – din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, din reţeaua de medicină şcolară, asistenţă medicală comunitară etc.

Impactul anual al Ordonanței 35 este de aproximativ 1,7 miliarde de lei anual.

Banii sunt dați printr-un mecanism inventat de guvern și Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS): sumele necesare sunt livrate de la bugetul de stat, via Ministrul Sănătății, către CNAS.

Casa distribuie banii către unitățile publice din sănătate, pe baza contractului încheiat între casele județene și furnizorii pubici de servicii medicale.

eduard dobreEduard Dobre (foto), director executiv al Patronatului Furnizorilor de servicii Medicale Private PALMED, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Executivul a avut nevoie de această improvizație legislativă pentru a rezolva situația apărută în 2010, când unele spitale au fost trecute în subordinea administrațiilor locale :

“Nu puteau aloca prin Ministerul Sănătății fonduri pentru spitalele care sunt în subordinea consiliilor județene. Singura variantă a fost să mărească tariful pe caz ponderat, care constituie baza de pornire a calculului pentru spitale, ca să vezi ce fond aloci fiecăruia”.

Numai că această soluție încalcă Legea 95 privind privind reforma în domeniul sănătății, care nu permite ca din banii Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate să se plătească majorări salariale. Fondul, conform legii, este folosit exclusiv pentru decontarea serviciilor medicale și funcționarea caselor, indiferent că parte din bani vin de la bugetul central, pentru acoperirea deficitelor.

Medicul Mihai Negrea, specialist în management sanitar, unul dintre cei care au sesizat Consiliul Concurenței, consideră și el că circuitul banilor este ilegal: “Casa nu se ocupă de salarizare. Prin lege, ea decontează banii pentru servicii de sănătate și atât”.

În opinia sa, CNAS încearcă să se prevaleze de un articol care-i permite folosirea a 1% din buget în alte scopuri decât cele obișnuite.

Bugetul total de anul trecut al CNAS a fost de peste 23 de miliarde lei.

Indiferent de ce pretinde Casa, modul în care este aplicată mărirea salarială este ilegal, spune Mihai  Negrea.

Coeficientul de corecție care face relativă mărirea salariilor și poate duce la tăierea altor cheltuieli

Majorările s-au stabilit prin Ordonanța de Urgență 35 de anul trecut, dar mecanismul este descris în contractul-cadrul anual care “reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate”.

În fiecare lună, începând cu octombrie 2015, spitalele de stat fac o cerere la casă pentru decontarea sumelor reprezentând cei 25%. Casele virează sumele rezultate din aplicarea unui coeficient de corecție raportat la “valoarea realizată a serviciilor medicale” din luna anterioară. Adică, suma acordată nu este aceeași în fiecare lună.

Concret, coeficientul diferă în funcție de mai mulți parametrii și de îndeplinirea “normei” unității.

Ideea a fost ca de mărire să nu beneficieze și personalul care “stă degeaba”, să nu fie stimulată nemunca, a explicat pentru cursdeguvernare.ro o sursă din CNAS. “A fost o muncă titanică pentru a găsi o formulă”, a mai spus respectiva sursă.

Asta face ca, în realitate, să nu fie vorba despre o creștere uniformă și permanentă, cu 25%, a tuturor salariilor.

În ultimul timp au apărut mai multe cazuri în care medicii s-au trezit cu salariile tăiate, fără ca măcar să înțeleagă de unde provine această scădere.

De exemplu, la Centrul de Evaluare și Tratament al Toxicodependențelor pentru Tineri Sfântul Stelian, din București, Comitetul director a redus cu 5% salariile actuale ale celor din secția de psihiatrie pentru că au avut un număr de externări mai mic decât norma de 100 de externări în luna anterioară.

Mai mult, există și un al doilea detaliu care face ca măririle să nu fie aplicate integral tuturor fără reducerea altor cheltuieli ale unităților.

Anul trecut, s-a stabilit clar că prevederea din contractul-cadru se aplică doar pentru numărul de personal existent în fiecare unitate la data de 1 septembrie. Suma maximă distribuită spitalului este aceeași, chiar dacă s-au făcut angajări.

“Restul sumei se acoperă de către spital din venituri proprii (donații, sponsorizări etc.). Este problema managerilor și a instituțiilor să gestioneze banii” – prin reducerea altor cheltuieli, cum decide fiecare și după posibilități, a mai explicat sursa din CNAS care dorește să-și păstreze anonimatul.

De asemenea, mai există o vulnerabilitate a acestor majorări – nimeni nu garantează că într-un an cu probleme (cum se anunță 2017 și 2018, când există riscul depășirii deficitului bugetar), banii vor mai fi prevăzuți în HG privind contractul-cadru.

Ce se poate întâmpla dacă mecanismul va fi desființat de Consiliul Concurenței

Acum, Consiliul Concurenței analizează exact cele două hotărâri de guvern referitoare la contractele -cadru pe baza cărora s-au acordat măririle anul trecut și anul acesta – HG nr. 791/2015 și HG nr. 161/2016.

La final se va stabili dacă prin cele două documente s-au făcut diferențieri între furnizorii privați și furnizorii publici la repartizarea fondurilor destinate decontării serviciilor medicale, încălcându-se astfel reglementările din domeniul concurenței.

În opinia patronatului PALMED (din care fac parte și 25 proprietari de spitale private), reglementarea distorsionează mediul concurențial în sănătate deoarece favorizează unitățile de stat la decontarea serviciilor prestate.

mihai negreaDacă prevederile vor fi declarate nelegale, spune Mihai Negrea (foto), ele vor trebuie eliminate din HG-uri și majorările dispar automat. Pentru menținerea lor va fi nevoie de alte reglementări sau de afectarea altor capitole de cheltuieli ale spitalelor.

În opinia specialistului, lucrurile nu se vor opri aici, însă. Curtea de Conturi va cere recuperarea banilor, așa încât casele județene se vor adresa spitalelor pentru returnarea fondurilor primite nelegal.

Este greu de crezut că spitalele sau orice guvern va fi atunci la putere le vor cere medicilor, pe cale de a se coagula într-o puternică mișcare sindicală, să dea înapoi banii.

Oricum, există riscul unor contestări în instanță cu șanse serioase ca medicii să câștige procesele.

Așa încât, soluția va fi ca banii să fie returnați tot de la buget.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.8.2016

6 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    7.8.2016, 6:27 pm

    Păi şi ,,echităţile” acordate prin OuG 20 de anul acesta şi sumele suplimentare pentru ,,gărzi” se vor (fi) acorda(t) direct sau tot prin Casă ?

    • mihai negrea
      7.8.2016, 9:28 pm

      Buna,

      pai problema ca toate aceste mariri de fapt au impact direct asupra bugetului spitalului… dar guvernul nu ofera spitalelor sa-si suplimenteze veniturile… ideal ar fi sa mai existe si alti beneficiari in afara de CNAS dar nu exista, varianta 2 e sa mareasca tarifele… si atunci cresc si bugetele… dar daca cresc tarifele la spitale toate castiga inclusiv cele private si primii care vor cere marirea tarifelor ulterior vor fi medicii de familie.

      deci e o mare porcarie ce face guvernul si organizarea aceasta a sistemulu1i in care cel care administreaza banii nu reglementeaza cel care reglementeaza nu are are banii si cei care platesc si cei care au nevoie, pacientii, nu conteaza nu poate sa functioneze. normal ar fi ca CNAS sa controleze exclusiv nevoia de servicii spitalele si furnziorii sa aiba exclusivitate pe reglementarea salariilor si achizitiilor, sa existe plata pe egala pe acelasi serviciu medical la orice furnizor si evident guvernul sa asigure pe toata lumea care actual o scuteste… sa plateasca minimul de asigurare de la buget.

      • EU - 74 - RON
        15.8.2016, 7:42 am

        Domnule Negrea,

        Înţeleg că apăraţi interese care pot fi îndreptăţite. Cel puţin aşa îmi par şi mie. La o primă vedere.

        Dar, cerîndu-mi mai întîi scuze pentru că nu am ridicat claritatea întrebării mele la nivelul minim de înţelegere, repet întrebarea:

        Drepturile acordate prin OuG 20/ 2016 (mă refer, desigur, la cele acordate în sectorul sanitar) se vor acorda prin acelaşi mecanism ca cele de majorare cu 25%, adică prin Casa de Asigurări sau direct spitalelor prin UAT?

  2. jeni
    8.8.2016, 8:48 am

    asta este in Romania ne intereseaza sa moara capra vecinului adica daca sistemul privat nu este in stare sa isi plateasca mdicii sa nu ii plateasca nici sistemul public desi majoritatea cazurilor grave din sistemul priat ajung sa fie tratate tot in sistemul public!

    • mihai negrea
      8.8.2016, 11:59 am

      sistemul privat momentan nu are dreptul de a trata urgenta. deci nu ai cum sa-i reprosezi cuiva dupa ceva dupa ce ii interzici sa faca acel ceva.

      si sistemul privat isi plateste angajatii ca fiind privat daca nu-i plateste e inchis/amendat etc.

      si mai mult decat atat sistemul privat se autofinanteaza din bani out of pocket iar in orasele universitare piata serviciilor medicale a ajuns la 40% cu banii jos. ceea ce nu e normal ca oamenii sa plateasca asigurari si sa se trateze cu banii jos… alti bani si sa nu poata deconta pe asigurari care oricum le platesc.

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult