Bogdan Costinescu, director NXP Semiconductors România, consideră că țara noastră se află deja pe harta microelectronicii europene. ”Nu suntem încă foarte vizibili, dar România există acolo. Am avut industrie de semiconductoare, există experți care sunt atât în școală, cât și prin firme. E vorba de a ne aduna”, a spus Bogdan Costinescu în cadrul conferinței ”România și industriile de vârf. Cum putem folosi oportunitatea resetării accelerate a economiei europene”, organizată marți de CursDeGuvernare.
Oficialul NXP avertizează însă: ”Trebuie să stabilim strategia, să decidem unde vrem să jucăm. Este greu să joci în toate direcțiile”. Iar un element esențial în acest ”joc” îl reprezintă subvențiile statului
”Toate țările care au ajuns principale în zona aceasta au subvenții din partea statului, nu există noțiunea de lipsă de subvenții. Singura diferență ține de procent: 15-20% în statele vestice și în America, peste 50% în țările din Asia. Nu se discută fără subvenții pentru că investiția este atât de mare încât nu o poate realiza o firmă din fonduri proprii”, afirmă Bogdan Costinescu.
Ce trebuie făcut
Bogdan Costinescu explică:
Trebuie o strategie pe termen lung, investiție coerentă, pe mai multe planuri. Trebuie infrastructura: avem nevoie de apă, energie, transporturi. Este despre dezvoltarea mai multor industrii: industria chimică, avem nevoie și de gaze. Nu în ultimul rând: degeaba avem direcție, infrastructură, dacă nu avem oamenii pregătiți, atât la nivel superior, cât și la nivel de studii medii.
Operatorii din astfel de fabrici au nevoie de cunoștințe avansate. Sigur, vor fi pregătiți în firmele respective dar au nevoie de înțelegerea unor concepte avansate pentru a putea opera sisteme complexe.
Mesajul pe care îl transmit: avem potențial, există un proiect european de interes comun în care avem contribuție și sperăm să punem încet-încet microelectronica pe harta României și a Europei.
Proiecte NXP în România
Ce își propune NXP să facă în România în cadrul proiectului european IPCEI:
”Vrem să lucrăm în 3 dintre worksteam-urile propuse de UE. Primul este cel al procesoarelor pentru zona de radar, pentru detectarea tuturor obiectelor care sunt în zona, în special în zona de automotive: pietoni, bicicliști, alte mașini sau obstacole prin intermediul tehnologiilor radar.
În zona de ”think” vrem să facem lucruri care țin de procesoare în tehnologii avansate, pentru zona automotive, inclusiv IA. Iar în partea de ”communications” vrem să avansăm tehnologia noastră și a pretenerilor în a construi tot ce înseamnă algoritmi și acceleratoare pentru o comunicație dincolo de 5G.
Activitatea din România este foarte mult în zona de design. Activitatea principală cu care noi contribuim este ”harware-software codesign”. Este înțelegerea aplicației, a ceea ce este standardizat deja în aplicația respectivă și ce se poate implementa în harware în intermediul cipului. Tot ce se poate implementa în harware este rapid, consumă mai puțină energie decât o implementare software și are, în general, o calitate mai bună decât zona de software. Stabilim deci ce merge în harware, cum trebuie să arate cipul, cum trebuie să arate ca proiect și care este combinația de software care trebuie adăugată astfel încât să se implementeze funcționalitatea.
Contribuim și cu zona de ”firmware”, la fel de importantă- în interiorul acceleratorului din cip – acele bucăți din cip care permit efectuarea rapidă și cu putere consumată redusă a unor funcții specifice, fie din zona de comunicare, fie din zona de criptografie.
***
