Bogdan Aurescu a preluat conducerea Ministerului de Externe într-un moment dificil pentru instituţie, când imaginea MAE a fost puternic afectată de scandalul votului din diaspora. Într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro, acesta afirmă că ştie exact la ce s-a angajat şi îşi asumă acest rol, într-un moment în care imaginea MAE poate fi reabilitată doar prin profesionalismul celor care lucrează în instituţie.
Şeful diplomaţiei vorbeşte despre pericolul pe care îl reprezintă concepte de genul Novorossiya şi îşi exprimă speranţa că Rusia nu va folosi operaţionalizarea scutului antirachetă în România ca pretext pentru noi manifestări de forţă în regiune.
cursdeguvernare.ro: Aţi acceptat mereu, pentru că aşa vi s-a propus, poziţia de ministru de Externe în perioade de criză: prima dată într-un guvern care nu avea şanse să treacă de votul Parlamentlui, în 2009. Acum, după o situaţie de criză la MAE, din cauza organizării alegerilor în străinătate. De ce aţi acceptat şi de ce credeţi că vi s-a oferit aceasta poziţie doar în astfel de situaţii dificile?
Bogdan Aurescu: Dincolo de momentele favorabile sau mai puţin favorabile pe care le menţionaţi, cred că important este faptul că politica externă a României a fost şi este un domeniu de consens naţional, care a avut susţinere transpartinică de-a lungul anilor, dincolo de schimbările prin care a trecut clasa politică.
Din punctul meu de vedere, numirea mea ca ministru al afacerilor externe – de care sunt deosebit de onorat – este, în primul rând, un motiv de responsabilitate suplimentară, de preocupare şi muncă asiduă pentru politica externă a României, mai degrabă decât un prilej de bucurie personală.
Am acceptat această propunere fiind perfect conştient de ceea ce îmi asum, întrucât sunt diplomat de peste 18 ani. Pentru mine, împlinirea profesională înseamnă oportunitatea de a aplica cunoştinţele, aptitudinile, energia în beneficiul ţării mele.
Pentru mine, personal, acesta este factorul motivant, cu cea mai mare greutate: să îţi dedici activitatea pentru a contribui, atât cât poţi, la dezvoltarea propriei ţări – să te implici în realizarea intereselor sale de politică externă. Şi îmi voi face datoria în acest sens din postura de şef al diplomaţiei române.
(Citiţi AICI, în detaliu, viziunea lui Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, asupra politicii externe româneşti)
„Am constatat la partenerii euroatlantici interesul pentru situaţia de la Chişinău”
cursdeguvernare.ro: Aţi făcut prima vizită a mandatului la Chişinău, imediat după alegeri, apoi aţi avut întâlniri în care unul dintre subiecte a fost Republica Moldova. Ce aşteptări concrete are Occidentul, ce nelinişti şi ce riscuri evaluează pot apărea în cazul prelungirii formarii guvernului?
Bogdan Aurescu: În primul rând aş dori să punctez că există o ofertă politică şi economică clară făcută Chişinăului de către Uniunea Europeană – consacrată prin Acordul de Asociere, care a început deja să fie implementat de R. Moldova de la 1 septembrie 2014. Acesta este reperul esenţial de la care trebuie să pornim în evaluările referitoare la statul vecin.
Sigur că la nivelul capitalelor occidentale, şi nu numai, există un interes semnificativ pentru ceea ce se întâmplă la Chişinău – am putut constata acest lucru în cadrul întrevederilor bilaterale pe care le-am avut în marja reuniunilor ministeriale NATO şi OSCE la care am participat în perioada 2-4 decembrie.
Omologilor cu care am avut întrevederi le-am comunicat aspecte de interes constatate de mine “la cald”, ca sa zic aşa, chiar a doua zi după alegeri.
I-am asigurat că discuţiile privind formarea viitorului Executiv au fost iniţiate din chiar ziua următoare votului şi că avansează discret (departe de dezbaterile din spaţiul public), dar palpabil.
I-am încurajat pe partenerii occidentali, inclusiv pe secretarul de stat Kerry, să aibă încredere în responsabilitatea şi maturitatea elitei politice de la Chişinău, în ajungerea, într-un interval de timp rezonabil, la o formulă care să se bucure de sprijin solid.
Totodată, le-am transmis omologilor mei că votul exprimat pe 30 noiembrie este expresia dorinţei unei majorităţi a cetăţenilor Republicii Moldova de a merge mai departe pe drumul european.
Elita politică de la Chişinău are datoria de a forma cât mai rapid viitorul Guvern, în consens cu aşteptările cetăţenilor R. Moldova, aşa cum au fost acestea exprimate prin votul din 30 noiembrie.
I-am asigurat, în aceeaşi măsură, că la Chişinău există conturată o agendă clară de priorităţi, construită în jurul implementării Acordului de Asociere, aprofundării reformelor democratice, consolidării statului de drept şi îmbunătăţirii activităţii tuturor instituţiilor statului.
Am constatat la interlocutorii mei europeni şi euro-atlantici un interes clar pentru evoluţiile politice de la Chişinău, precum şi aşteptarea formării cât mai grabnice a noului guvern la Chişinău, care să continue, de o manieră consistentă, solidă, efortul de reforme şi modernizare în spirit democratic şi european.
R. Moldova, cetăţenii, acesteia, au nevoie de stabilitate, de predictibilitate, de garanţia angajării pe un traseu ireversibil către împlinirea idealurilor de libertate, prosperitate şi demnitate. Sunt elemente esenţiale, care vor trebui avute prioritar în vedere de viitorul Executiv de la Chişinău.
România doreşte să reia cât mai curând, după formarea noului guvern rezultat din alegeri, efortul nostru comun, pe principalele şantiere ale Parteneriatului Strategic bilateral, şi anume: consolidarea cooperării pe proiecte concrete de interes direct pentru cetăţenii R. Moldova şi susţinerea procesului de integrare europeană a R. Moldova.
„Am avertizat asupra pericolului reprezentat de tentativele de consacrare a unor concepte precum Novorossiya”
cursdeguvernare.ro: Ce riscuri există concret, în acest moment, la securitatea României în urma situaţiei din Ucraina?
Bogdan Aurescu: Evenimentele din Ucraina sunt de natură să alerteze nu doar România, ci şi întreaga comunitate democratică, mai ales că este vorba despre o anexare ilegală a unui teritoriu aparţinând unui stat suveran şi independent, cu încălcarea normelor de drept internaţional.
Totodată, anexarea ilegală a Crimeei şi conflictul armat din sud-estul Ucrainei reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii regionale. Poziţia României este o poziţie principială, care are în vedere asigurarea rolului fundamental al dreptului internaţional în asigurarea echilibrului şi stabilităţii, mai ales într-o regiune atât de complexă şi dinamică cum e cea din care facem parte.
Am avertizat constant asupra pericolului reprezentat de tentativele de consacrare a unor concepte precum „Novorossiya”. Lanţul format de aşa-numitele republici populare separatiste are rolul de a menţine presiunea şi un climat de instabilitate pe termen lung.
Desigur că, citite în această cheie, provocările recente de securitate din vestul Ucrainei care vehiculează ideea constituirii unor aşa-numite „republici populare” în sudul şi vestul Ucrainei inclusiv în regiunea Odesa – Bugeac, în regiunea Vinniţa, nu pot decât să neliniştească suplimentar.
Iarăşi, semnarea la 24 noiembrie 2014 a aşa-zisului Tratat de Alianţă şi Integrare între Federaţia Rusă şi regiunea separatistă Abhazia este împotriva principiilor de drept internaţional şi o nouă tentativă de a pune presiune asupra ţărilor vecine.
Poziţia noastră a fost fermă: am condamnat acest act, care este ilegal şi nu poate produce efecte juridice. Acesta subminează în continuare integritatea teritorială a Georgiei, cu atât mai mult având în vedere perspectivele încheierii unui acord similar cu Osetia de Sud.
În aceste condiţii, consider că statele membre UE şi NATO trebuie să intensifice eforturile de prevenire a unor astfel de evoluţii, în primul rând prin sprijinul solid, acordat statelor partenere.
„Sperăm ca partenerii noştri ruşi nu vor folosi operaţionalizarea facilităţii de la Deveselu pentru noi manifestări de forţă în regiune”
cursdeguvernare.ro: Ne aşteptăm la o retorică mai ameninţătoare a Rusiei şi la exercitii de forţă în Marea Neagră, pe măsură ce se apropie momentul operaţionalizării bazei de la Deveselu?
Bogdan Aurescu: Vreau să subliniez de la început că evoluţiile relaţiilor româno-ruse în plan bilateral nu pot face abstracţie de perspectivele de de-tensionare a situaţiei din imediata noastră vecinătate, din Ucraina, şi vor fi în strânsă corelare cu revenirea durabilă la respectarea cadrului legal internaţional consacrat de principiile fundamentale ale dreptului internaţional.
Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un proiect strategic în relaţia bilaterală cu SUA, dar şi un element important pentru profilul României de Aliat de încredere în cadrul NATO. Sistemul american, ce urmează să fie instalat la Deveselu, va fi integrat în sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice din afara spaţiului euro-atlantic, asupra cărora Aliaţii au convenit cu prilejul Summit-urilor NATO de la Lisabona (2010) şi Chicago (2012) şi Newport (Marea Britanie). (…)
Consider important să reiterez şi pe această cale că sistemul de la Deveselu este unul pur defensiv şi că acesta vizează ameninţările în creştere cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic. Noi, Ministerul Afacerilor Externe, nu am ratat nicio ocazie în a evidenţia public acest aspect. (…)
În consecinţă, este dificil de înţeles de ce partenerii noştri ruşi invocă atât de des şi de o manieră critică sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice.
Ne exprimăm îngrijorarea la rândul nostru că, în timp ce proiectul de la Deveselu este de notorietate publică de cel puţin 3 ani, Rusia îşi dezvoltă propriile capabilităţi, anunţând public consolidarea semnificativă a prezenţei sale militare în Marea Neagră. În consecinţă, nu putem decât să sperăm ca partenerii noştri ruşi nu vor folosi operaţionalizarea Facilităţii de la Deveselu pentru noi manifestări de forţă în regiune.
cursdeguvernare.ro: Cât de îngrijorătoare este influenţa Rusiei în anumite state ale UE şi ce riscuri apar de aici? Rusia duce adevărate campanii de PR în Cipru, Ungaria, Italia, în timp ce NATO dezvoltă tehnici de contracarare a acestei strategii a Moscovei.
Bogdan Aurescu: UE a adoptat ample măsuri sancţionatorii împotriva Rusiei – cu care toate statele membre UE au fost de acord, în mod solidar.
Dar trebuie să vedem care au fost cauzele care au dus la această situaţie. Pentru că sancţiunile nu sunt un scop în sine, ele sunt un mijloc de a semnala devierile de la conduita general acceptată în relaţiile internaţionale, în încercarea de a readuce pe cel sancţionat pe calea corectă.
Pe de altă parte, unele state membre UE sunt într-o dependenţă variabilă din punct de vedere economic şi energetic de Federaţia Rusă, de aici decurgând anumite nuanţări ale poziţiilor acestora.
În ceea ce priveşte normalizarea dialogului UE – Rusia, aceasta depinde exclusiv de evoluţia geopolitică din vecinătatea estică, mai precis de disponibilitatea Moscovei de a se angaja sincer şi constructiv în soluţionarea crizei din Ucraina.
Dar atâta timp cât nu sunt îndeplinite prevederile înţelegerilor de la Minsk, nu putem vorbi de o soluţionare a crizei din Ucraina şi, implicit, de o relaxare sau suspendare a măsurilor sancţionatorii ale comunităţii internaţionale la adresa Federaţiei Ruse.
Perspectiva nefastă ar consta în neajungerea la detensionarea situaţiei din vecinătatea estică şi transformarea conflictului din Ucraina într-unul de tip „îngheţat” în apropierea frontierelor Uniunii Europene şi ale NATO.
Cât despre alte state europene şi modul în care decid să îşi gestioneze relaţia cu alte state, acesta este dreptul lor suveran şi nu doresc să comentez acest aspect.
Procesul de desemnare a unui nou ambasador american la Bucureşti este în derulare
cursdeguvernare.ro: Ani de zile a fost invocat impasul privind includerea României în programul Visa Waiver prin faptul că legislaţia privind reformarea programului era în pachetul imigraţiei, blocat în Congres. Acum, această parte a fost decuplată de partea privind legea imigraţiei, aprobată prin ordin executiv de Barack Obama. Ce demersuri, concrete, vom face acum in Congres? Cât de dispuse sunt SUA să facă acest gest de solidaritate, cum l-aţi numit într-un interviu anterior pt cursdeguvernare.ro, sa ne introducă în program?
Bogdan Aurescu: În primul rând, aş dori să subliniez că am primit cu bucurie anunţul autorităţilor americane privind scăderea procentului ratei de refuz a solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români în anul fiscal 2013–2014, pentru prima oară, sub pragul de 10% (9,8 %). Această evoluţie consolidează trendul descrescător al ratei de refuz a solicitărilor de viză înregistrat în perioada 2010-2014 (24,8% în 2010; 22,4% în 2011; 17% în 2012; 11,5% în 2013).
Urmărim cu prioritate – inclusiv din punctul de vedere al solidarităţii, cum aţi menţionat – accederea României în Programul Visa Waiver, într-un orizont de timp cât mai apropiat, atât prin dialogul aprofundat, la nivel politic şi tehnic, cu reprezentanţii Administraţiei SUA, cât şi prin demersuri sporite la nivelul Congresului, în noua componenţă, rezultată după alegerile din 4 noiembrie, inclusiv al Grupului de Prieteni ai României din legislativul american.
De altfel, pe 14 decembrie, am primit o delegaţie a Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, condusă de Mike Rogers, preşedintele Sub-comitetului pentru Forţe Strategice. Am solicitat în mod direct sprijinul pentru includerea României în programul Visa Waiver, având în vedere atât calitatea de Aliat şi cea de membru UE, cât şi progresele înregistrate de ţara noastră în îndeplinirea criteriilor tehnice ale Programului.
cursdeguvernare.ro: Ce semnale aveţi privind numirea unui ambasador al SUA la Bucureşti? Analiştii anticipau că se va întâmpla după alegerile de la noi şi instalarea noului preşedinte. În SUA nu pare să se fi conturat o opţiune.
Bogdan Aurescu: Vom continua demersurile privind nominalizarea unui nou ambasador al SUA la Bucureşti, deziderat pe care sperăm să îl vedem materializat, cât mai curând posibil.
Numirea unui nou ambasador american la Bucureşti reprezintă un subiect abordat constant în cadrul dialogului politic bilateral, alături de celelalte teme prioritare circumscrise Parteneriatului Strategic.
Potrivit elementelor comunicate de partea americană, procesul de desemnare a unui nou ambasador la Bucureşti este în curs de derulare la Washington.
cursdeguvernare.ro: Vom avea, în sfârşit, şi o vizită la nivel înalt româno-americană, anul viitor?
Bogdan Aurescu: În ceea ce priveşte dialogul politic bilateral la nivel înalt, vom lucra împreună cu partenerii americani în vederea continuării dinamicii excelente înregistrate în 2014, cu vizite reprezentative atât la nivelul Administraţiei, cât şi al unor membri influenţi ai Congresului SUA.
Există un interes cunoscut al părţii române să marcăm împreună cu partenerii americani şi la nivelul corespunzător în 2015 (14 iunie), sub auspiciile Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, cei 135 de ani de relaţii diplomatice bilaterale.
(…) Am avut la Basel, o scurtă întrevedere cu secretarul de stat american John Kerry, în marja Consiliului Ministerial al OSCE. Am adus în discuţie faptul că în 2015, România şi Statele Unite vor celebra 135 de ani de relaţii diplomatice şi i-am adresat omologului american invitaţia de a realiza anul viitor o vizită oficială la Bucureşti, pentru marcarea acestei aniversări şi discutarea căilor de aprofundare a Parteneriatului Strategic.
„Singurul mod de a repara prejudiciul de imagine al MAE este de a lucra profesionist”
cursdeguvernare.ro: Cum poate fi refăcută imaginea MAE, puternic afectată de scandalul votului din diaspora şi de informaţiile apărute în presă referitoare la anumiţi candidaţi la concursul MAE, care ar putea sugera practici mai puţin corecte de intrare şi avansare în Minister?
Bogdan Aurescu: Ne-am confruntat, într-adevăr, cu o situaţie complicată, care a avut un impact negativ asupra imaginii instituţiei noastre şi asupra diplomaţiei româneşti, ceea ce poate genera vulnerabilităţi pe ansamblu.
Pentru că vorbim despre o instituţie a administraţiei publice centrale, instrumentul esenţial care are datoria să pună în aplicare politica externă a României şi să contribuie preponderent, în cea mai mare măsură, la atingerea obiectivelor de politică externă şi a intereselor României pe plan internaţional.
De aceea, diplomatia română trebuie să fie funcţională – pentru că de ea depinde realizarea intereselor naţionale ale României. Ori ea nu poate să funcţioneze când sunt puse sub semnul întrebării buna credinţă sau integritatea oamenilor săi. Ea trebuie să fie învestită cu încrederea că face acest lucru cu cea mai mare responsabilitate. Pentru că, să fie clar, o facem cu cea mai mare responsabilitate.
La nivel intern, în cadrul ministerului, îmi este extrem de clar contextul dificil, în care reputaţia Ministerului Afacerilor Externe şi a oamenilor săi a avut de suferit.
La nivel extern, îmi este la fel de clar că avem şi vom avea de muncit mult pentru a le demonstra celorlalţi ce este, ce face diplomaţia şi că ne facem treaba riguros. Cu integritate, seriozitate şi conştiinciozitate.
Le-am transmis-o şi colegilor mei – singura modalitate pe care o avem la dispoziţie pentru a repara acest prejudiciu de imagine, de percepţie al ministerului şi al nostru nu este altul decât acela de a lucra profesionist.
În ceea ce priveşte concursul, au fost publicate deja o serie de precizări MAE prin care s-a evidenţiat că Admiterea în Corpul diplomatic şi consular al României, în cadrul concursului care a fost iniţiat în aprilie 2014, se realizează în regim de transparenţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu Regulamentul de concurs aprobat la data de 17 martie 2014 şi publicat în Monitorul Oficial la României nr. 273/14 aprilie 2014.
Procesul de recrutare şi selecţie pentru cele 30 de posturi diplomatice (adică circa 2,5% din numărul total de posturi diplomatice ale MAE) scoase la concurs prevede mai multe etape şi probe, care sunt, fiecare, eliminatorii, după cum urmează: selecţia dosarelor (prin care se verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate); testul-grilă; proba scrisă; evaluarea finală/interviul; testarea medicală şi psihologică; obţinerea avizului ORNISS pentru accesul la informaţii clasificate; preluarea postului oferit.
Astfel, numai candidaţii care vor trece de fiecare dintre cele 7 etape eliminatorii şi vor depune jurământul de credinţă (conform Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României) vor ajunge să facă parte din Corpul diplomatic. Până în acel moment, persoanele aflate pe listele de concurs au exclusiv calitatea de candidaţi, neputând fi asociaţi Corpului diplomatic român.
Urmărește-ne pe Google News
