BNR și consumul – în două noi cuvinte cheie: ”Dozajul și momentul” măsurilor pentru sustenabilitatea creşterii

Banca Națională a României (BNR) își bizuie mesajul privind sustenabilitatea creşterii economice pe două idei:

• dozajul măsurilor și
• momentul aplicării lor,

potrivit declaraţiilor guvernatorului Mugur Isărescu, la Conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), desfăşurată miercuri la sediul BNR.

„Banca Naţională nu este împotriva creşterii nivelului de trai, a salariilor sau a consumului! Noi vorbim doar de dozaj şi de momentul măsurilor! Cât poţi creşte pentru, aşa încât, dacă va fi nevoie de frână, să nu fie o frână bruscă (…), iar pendulul efectului măsurilor să nu aibă o mişcare prea mare”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a evocat, în context, dialogul cu un oficial european din care rezultă faptul că „trebuie înţelegere: politicienii nu înţeleg nicăieri în lume prociclicitatea” (măsurilor pe care le iau, n.r.).

„E simplu să dai şi să dai mult. Problema începe când trebuie să iei. Şi mai mult: contează şi cine ia! Sunt discuţii de zile despre faptul că unii dau şi alţii iau. Cât de sănătoasă e o asemenea discuţie pentru societate? De câte ori trebuie să dăm cu capul, ca să ne învaţăm minte, să învăţăm din istorie”, a mai spus Mugur Isarescu, în deschiderea conferinţei AAFBR.

Să nu ne jucăm cu macrostabilitatea

„Orice creştere economică, dacă nu se face în condiţii de echilibre, mai devreme sau mai târziu va fi întreruptă şi tendinţa pe termen lung nu este de apropiere a nivelurilor de creştere, de reducere a decalajelor, ci, dimpotrivă, pe termen lung constaţi că se adâncesc decalajele. Noi am spus că de macrostabilitate, de echilibru în general, trebuie să avem grijă ca de lumina ochilor. Poate că am exagerat, poate… dar găsiţi o formulare mai bună, că nu e de joacă”, i-a îndemnat guvernatorul BNR pe analişti şi pe jurnaliştii care preiau analizele acestora.

Analiştii financiar-bancari din România spun că România nu este pregătită pentru schimbările fundamentale ale lumii, marcată de „amplificarea tensiunilor geopolitice, de incertitudinile privind viitorul UE, de intrarea SUA într-un nou ciclu de politică monetară, volatilitatea în creștere pentru anumite clase de active”.

„Devine evident că că umanitatea trece printr-o etapă de schimbări fundamentale de ordin social, politic, economic și tehnologic”, spune un document al Conferinței AAFBR.

Totuși, „acum, ca și în 2000, când primirea în Uniunea Europeană (a României) a fost o decizie politică, avem o fereastră de oportunitate…. (pentru a face) progrese privind convergența reală (cu Zona Euro)”, dar mulți se întreabă ce este asta și la ce trebuie”, a spus Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu a lăsat să se înțeleagă faptul că că decizia de a liberaliza contul de capital din 2006 a fost prețul plătit pentru o aderare la UE, pentru care România nu era pregătită din acest punct de vedere.

Acum, economia României are nevoie de „reforme strcturale angrenate în jurul unui concept strategic foarte bine definit”, a spus Iancu Guda, președintele AAFBR

Dimpotrivă, sustenabilitatea internă a creşterii pe termen mediu şi lung este afectată de „promovarea unor politici fiscale prociclice”, de reduceri de taxe şi cu ”accentul pus pe creşterea salariilor şi pensiilor într-un ritm pe care economia nu-l poate susţine”, spune Iancu Guda.

Tensiunile

„Creşterea veniturilor populaţiei nu reflectă o economie mai productivă, iar consumul suplimentar este orientat cu preponderenţă spre importuri, alimentând astfel presiuni asupra creşterii inflaţiei şi a deprecierii monedei locale”, potrivit unui document AAFBR.

În acest fel, în loc să acţioneze pentru diminuarea riscurilor, decidenţii politicilor economice alimentează „riscul unor derapaje care va trebui ajustate în viitor”. Astfel:

• limitarea deficitului fiscal sub 3% nu este un succes de facto, în condițiile în care investițiile publice înregistrează nivelul minim din ultimii 10 ani, iar
• accelerarea dividendelor de la firmele de stat profitabile nu este decât o măsură temporară care va plafona potențialul acestora e dezvoltare.
• Creșterea veniturilor populației nu reflectă o economie mai productivă, iar
• importurile alimentează presiunile pe inflație și pe deprecierea monedei locale”

Din prespectiva mediului de afaceri, „companiile active din România prezintă un grad mairidicat de vulnerabilitate”, pentru că:

• Fenomenul de polarizare s-a accentuat, prin concentrarea veniturilor, profiturilor și a lichidităților la cele mai importante companii.
• Antreprenorul local „este foarte modest, în contextul incertituidinilor fiscale neașteptate”.
  Structura de finanțare este deficitară, pe fondul creșteri gradului de îndatorare și aponderii ridicate a companilor ci capitaluri negative.
• Riscul sistemic a crescut din cauza extinderii termenelor de plataă între companii.
• Piața muncii este supusă la tensiuni ridicate din cauza îmbătrânirii populației a amplificării emigrării și a nivelului foarte ridicat al populației inactive”, mai spune documentul AAFBR.