marți

28 mai, 2024

15 mai, 2024

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit Raportului asupra inflației prezentat miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Avem o traiectorie descendentă a inflaţiei, ceva mai puţin pronunţată în proiecţia din februarie. Deci inflaţia se duce treptat, nu brusc, în jos şi undeva la sfârşitul lui 2025, începutul lui 2026, intră în bandă. Este ceva mai lentă decât am prognozat anterior şi această reducere a inflaţiei headline care este determinată în principal de componenta inflaţiei de bază, CORE2 ajustat, ceea ce este bine. Arată că politica monetară funcţionează. Nu o ţinem nici foarte tare strânsă, dar nu îi dăm nici drumul prea tare ca să avem puseuri inflaţioniste. Încercăm acea combinaţie să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune”, a spus, miercuri, Mugur Isărescu.

Reducerea dobânzilor așteaptă „la momentul potrivit”

„Nu sugrumăm economia, nu frânăm prea brusc, nu ne trebuie recesiune”, spune Isărescu, care adaugă că banca centrală va scădea dobânzile „la momentul potrivit”. „Când luăm deciziile, ascultăm mai multe comentarii. Nu ne uităm doar la debitori, la credit, ne uităm la mai mulți factori”.


„Orientarea noastră este data dependent”, spune Isărescu, care a refuzat să ofere un calendar pentru scăderea dobânzilor. Isărescu arată că România a ajuns în situația de a avea cea mai ridicată rată a inflației din UE, după ce mai multă vreme a fost în spatele țărilor din regiune.

Acest lucru este vizibil în inflația cumulată între ianuarie 2021-martie 2024 cumulată, de 33,3% pentru România, față de 34,5% în Cehia, 33,5% în Polonia și 44,7% în Ungaria. De asemenea, Isărescu arată că rata reală a dobânzii de politică monetară ex-post este cea mai mică în România, de 1%, față de circa 3% în Cehia și Polonia, și aproape 4% în Ungaria.

„Mai multe nu pot spune într-un an electoral”

Guvernatorul insistă pe dificultatea corecției fiscale, care în opinia sa ar trebui să se facă atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

„Corecţia fiscală nu va fi uşoară, nu se poate face numai pe partea de cheltuieli. În momentul în care ai venituri sub 27% (din PIB – n.r.) şi spui numai că ponderea salariilor, bugetarilor sunt ca pondere cele mai mari din Europa, nu ai în vedere un lucru esenţial, că sunt cele mai mari pentru că 27% este cel mai mic din Europa. Deci discuţiile după mine vor fi relativ dificile. Eu am participat la corecţii fiscale de câteva ori, inclusiv în calitate de premier. Deci atenţie mare la încercarea de a tăia numai pe partea de cheltuieli şi făcând comparaţii care nu sunt potrivite. Mai mult nu pot să spun, într-un an electoral, am spus deja multe. Am spus-o pentru că am fost şi eu premier şi ştiu cât de greu este să faci o corecţie fiscală”, a mai declarat Mugur Isărescu.


„Până se corectează deficitul fiscal, România trebuie să se împrumute”, spune Isărescu. Guvernatorul remarcă și creșterea „foarte rapidă” a creditului de consum, în condițiile unor dobânzi „relativ ridicate”, precum și „redinamizarea consumului”.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că reducerea inflației va veni din scăderea componentei de bază – CORE2 ajustat -, ceea ce înseamnă că politica monetară „a funcționat”.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: