luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 noiembrie, 2013

Consiliul de Administraţie al BNR a decis marţi, 5 noiembrie, reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,25% la 4% pe an, minimul istoric, şi a păstrat nivelul rezervelor minime obligatorii la 15% pentru pasivele în lei şi la 20% pentru cele în euro.

La începutul anului, rata dobânzii de politică monetară era de 5,25%, ceea ce înseamnă că în acest an rata dobânzii de politică monetară a scăzut cu 1,25%, un alt record.

Prima tăiere din acest an a fost la începutul lunii iulie (de la 5,25% la 5% pe an), aceasta fiind urmată de încă două ajustări, în august (la 4,5% pe an) şi în octombrie (la 4,25% pe an).

Explicațiile BNR


Datele macroeconomice relevă accelerarea dezinflaţiei datorită scăderii semnificative a preţurilor mărfurilor alimentare ca efect al recoltei agricole bune, al reducerii cotei TVA la pâine şi unele produse de panificaţie şi al disipării efectului de bază negativ din anul 2012. Aceşti factori se adaugă impactului exercitat de persistenţa deficitului de cerere agregată şi de ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste – potrivit comunicatului Băncii Naționale.

Sub influenţa factorilor menţionaţi, rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,88 la sută în luna septembrie 2013 faţă de 3,67 la sută în luna precedentă.

În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a consemnat o reducere în luna septembrie 2013 la un nivel de 4,8 la sută de la 5,1 la sută în luna august. Rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – s-a redus în luna septembrie 2013 la un nivel de 4,1 la sută de la 4,4 la sută în luna august.

Îmbunătăţirea evoluţiei şi perspectivelor inflaţiei a permis BNR ajustarea graduală a conduitei politicii monetare în ultimele luni în condiţii compatibile cu ancorarea eficace a anticipaţiilor şi în paralel cu monitorizarea atentă a evoluţiilor interne şi internaţionale.


Exporturile, alături de producţia agricolă a acestui an, au reprezentat principalul motor al recentei revigorări a activităţii economice din România, contribuind la o corecție substanțială a deficitului de cont curent al balanței de plăți externe şi la dinamizarea producţiei industriale. În acelaşi timp cererea internă a manifestat o revenire modestă, prefigurată a se întări gradual.

Dinamica anuală reală a creditării sectorului privat rămâne în teritoriu negativ în pofida unei relative îmbunătăţiri a evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională. Reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară din ultimele luni s-au reflectat favorabil, cu un anumit decalaj, asupra ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate sectorului real.

Consolidarea transmisiei politicii monetară este astfel de natură să asigure premise pentru revigorarea creditării sustenabile, refacerea încrederii şi susţinerea creşterii economice. Există în continuare spaţiu pentru reducerea ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate companiilor şi populaţiei, cu respectarea normelor de prudenţialitate.

Se așteaptă ca inflația să se stabilizeze în jurul țintei staționare de 2,5%

În şedinţa de marți, 5 noiembrie, CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Documentul indică perspectiva coborârii ratei inflaţiei către niveluri minime istorice în prima parte a anului 2014, pe fondul prelungirii impactului tranzitoriu al recoltei agricole din acest an şi al scăderii cotei TVA la unele produse de panificaţie.

Potrivit proiecţei actualizate, scăderea temporară, mai pronunţată a ratei inflaţiei în următoarele luni va fi urmată de evoluţia acesteia în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei staţionare de 2,5 la sută până la finele orizontului de prognoză.

Riscurile asociate prognozei actualizate provin în principal din mediul extern, fiind legate de volatilitatea fluxurilor de capital în condiţiile procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi ale variabilităţii apetitului pentru risc al investitorilor.

În acest context, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,0 la sută pe an de la 4,25 la sută. Astfel, începând cu 6 noiembrie 2013, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 7,0 la sută pe an de la 7,25 la sută, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 1,0 la sută pe an. CA al BNR a decis totodată continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Așteptările guvernatorului Mugur Isărescu de la mediul bancar

Într-o conferință de presă ținută după ședința CA a BNR, guvernatorul BNR a ținut să asigure mediul bancar că mai este loc pentru ajustarea ratei dobânzii de politică monetare, dar și că mai are la îndemână și rezervele obligatorii.

„Dacă este vorba de câmpul nostru de manevră, am zis că mai este încă ceva, cu definiţie restrânsă a politicii monetară, adică doar rata dobânzii. Dacă introducem şi rezervele minime obligatorii, mai este câmp bunicel”, a afirmat şeful băncii centrale.

Alte declarații ale guvernatorului privind băncile:

  • „Deciziile trebuie să fie bine cumpănite (…) Prefer o întârziere din partea lor decât să coboare dobânzile şi apoi să revină sau să ia decizii ulterioare de creştere. Pe orice canal de transmitere a politicii monetare, accept o anumită întârziere”, a adăugat Isărescu.
  • „Deci este în interesul lor, asta ca să dispară orice comentarii că le dăm indicaţii. Cunoaştem foarte bine datele sistemului bancar românesc şi de aceea am spus că este în interesul băncilor să coboare cât mai repede şi până la nivelul la care cerera de credite se va revigora. Eu, personal, cred foarte mult că cererea scăzută a fost determinată şi de costul ridicat”, a continuat şeful băncii centrale.
  • „N-are rost unui client mare, o întreprindere profitabilă, să-i ceri o dobândă de 8-9% (…) Creşterea profitului băncilor nu va veni din marjă, ci din volum. Orice negustor ştie că pe termen lung nu câştigi din marjă, ci din volum”, a mai spus Isărescu.
Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: