Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României a decis marţi, pentru a doua şedinţă consecutiv, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, precum şi a ratelor rezevelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele băncilor, la 8% pentru lei şi 14% pentru valută.
Menţinerea parametrilor de politică monetară vine pe fondul revizuirii proiecţiilor de inflaţie, indicator care, potrivit estimărilor BNR, va avea valori negative în următoarele 3 trimestre.
Date în avans din Raport trimestrial asupra inflaţiei
CA al BNR a analizat şi aprobat marţi şi Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat pe data de 6 august.
„În şedinţa de astăzi (marţi – n.r.), CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Comparativ cu evaluarea anterioară, proiecţia trimestrială actualizată implică o nouă revizuire substanţială a traiectoriei previzionate a ratei anuale a inflaţiei ca urmare a înglobării impactului anticipat al măsurilor fiscale adoptate recent de Parlament, aflate în prezent în procedură de reexaminare. Noua prognoză indică menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ pe parcursul următoarele trei trimestre şi revenirea ei ulterioară la valori pozitive, plasate sub limita de jos a intervalului ţintei, până la începutul anului 2017”, se arată în comunicatul BNR după şedinţa CA de politică monetară.
Decizia Consiliului de Administraţie vine în condiţiile în care, pe plan intern, se prefigurează implementarea unei serii de măsuri fiscal-bugetare (pachetul de măsuri de relaxare fiscală şi noua lege a salarizării) cu impact direct asupra stabilităţii macroeconomice şi asupra mixului de politici economice agreat în cadrul acordurilor de finanţare externă cu instituţiile internaţionale.
Totodată, la nivel global, perioada recentă se caracterizează printr-o revenire încă modestă a creşterii economice şi o accentuare a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de situaţia Greciei, evoluţiilor economice din China şi al divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, se mai arată în comunicat.
Toţi aceşti factori, de natură să afecteze apetitul global pentru risc şi percepţia investitorilor asupra economiei româneşti, influenţează gestiunea politicilor macroeconomice interne.
Accentuarea pe termen scurt a impactului dezinflaţionist tranzitoriu al măsurilor fiscale menţionate ecranează însă acumularea unor presiuni inflaţioniste pe termen mediu în condiţiile închiderii mai rapide a deficitului de cerere agregată, succedată de creşterea graduală a unui excedent de cerere agregată, şi ale majorării costurilor unitare cu forţa de muncă.
Riscurile la adresa proiecţiei sunt generate atât de evoluţiile mediului extern, cât şi de cele în plan intern, în principal de incertitudinile privind politicile economice în perioada următoare şi relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale.
Prudenţa politicilor monetare
Legat de deciziile de politică monetară, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara la jumãtatea lunii iunie că banca centrală nu va mai reduce dobânda de politică monetară, în condiţiile unei rate negative a inflaţiei şi a unei creşteri economice de circa 4% în acest an.
La şedinţa de politică monetară de la începutul lunii iulie, dobânda-cheie şi ratele RMO au stagnat, pe fondul crizei din Grecia şi al tensiunilor din regiune.
Banca Naţională va avea o abordare “mai prudentă” a politicii monetare, de reconsiderare a acesteia, pentru a contrabalansa măsurile laxe de politică fiscală şi în contextul unei relaţii tensionate cu creditorii internaţionali- acordurile preventive încheiate cu FMI şi cu Comisia Europeană, care expiră la sfârşitul lunii septembrie, sunt în prezent blocate şi există posibilitatea ca noi acorduri să nu mai fie încheiate.
Componentele reconsiderării se referă la nivelurile pe care BNR le urmăreşte în final în ceea ce priveşte rata de politică monetară, rata rezervelor minime obligatorii, coridorul de variaţie, dar şi alţi indicatori, precum datoria netă.
„Pe de altă parte, reconsiderarea se referă la calendar. Cred că, în final, când vom veni cu o gândire nouă, ne vom referi în principal la calendarul de luare a unor decizii. Noi am anunţat că avem un obiectiv, să venim cu rezervele minime obligatorii la standarde europene, care sunt în jur de 2%. Probabil că eram ambiţioşi, vom fi mai puţin ambiţioşi”, a afirmat şeful BNR la briefingul după şedinţa CA de pe 1 iulie.
Codul Fiscal urmează să fie reanalizat de partidele politice, iar Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte o analiză detaliată asupra cifrelor, astfel încât să demonstreze că există surse de acoperire a deficitului creat prin aplicarea măsurilor de relaxare fiscală.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, urmează să aibă o discuţie cu guvernatorul Mugur Isărescu pe această temă, însă a menţionat în urmă cu câteva zile că Guvernul nu intenţionează sub nicio formă să schimbe pachetul de măsuri din Codul Fiscal.
Ultima tăiere a fost aplicată de BNR în luna mai, când a redus dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75% pe an, precum şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu 2 puncte procentuale, de la 10% la 8%, măsură care i-a luat prin surprindere pe analişti.
Banca centrală a tăiat dobânda de politică monetară de patru ori în cursul acestui an şi de cinci ori anul trecut.
