joi

28 martie, 2024

Consiliul de administrație al BNR

4 octombrie, 2021

Banca Națională a României (BNR) ar putea crește dobânda de politică monetară în trei pași de câte 0,25 procente până în iunie 2022, până la 2,00%. de la 1,25% în prezent.
Prima creștere nu va marți, ci în noiembrie, potrivit analiștilor de la Erste Group Research.

„Urmează o săptămână fioarte aglomerată pentru băncile centrale din regiune, începând cu BNR, care are marți ședința sa (de politică monetară, n.r.). Este de așteptat ca (BNR) să păstreze neschimbată dobânda cheie la 1,25%”, apreciază analiștii Erste Group Research (EGR).

BNR „va invoca lipsa de claritate legată de pandemie (cu al 4-lea val în plină ascensiune). Mai mult, se menține incertitudinea politică, cu votul de neîncredere în guvern programat tot marți”, spune un raport  EGR emis luni.


„Totuși, odată clarificată situația politică, va urma creșterea (dobânzii) în noiembrie, așa cum sugerează presiunile inflaționiste interne, ajustările fiscale slabe, slăbiciunea monedei și îngustarea diferențialului de dobândă față de monedele din regiune”, spune raportul citat.

Jocurile monetare regionale

Influența deficitelor comercial și de cont curent asupra leului, a fost ameliorată până acum, într-o anumită măsură, de dobânda mai mare la leu, față de dobânzile altor monede din regiune.

Banca centrală a Cehiei, a suprins săptămâna trecută, însă, printr-o creștere peste așteptări de mare (+0,75 procente), ceea ce pune presiune nu numai pe BNR dar și pe banca centrală a Poloniei. Totuși și Polonia va amâna până în noiembrie majorarea dobânzii.

„Surpriza furnizată în regiune de banca centrală a Cehiei, care a majorat dobânda mai mult decât aşteptările (+75 de puncte de bază până la la 1,50%) a contribuit la reacţia negativă pe piaţa locală de obligaţiuni în lei”, spune și un raport al BCR.


Deprecierea leului continuă să fie cea mai mare din regiune.

Mai mult, singura monedă care s-a mai depreciat, în afară d leu, de la începutul anului, zlotul polonez, are o evoluție de câteva ori mai stabilă.

Influența nefastă asupra costului împrumuturilor României

Toate cele de mai sus și, în plus, planurile Ministerului Finanțelor (de a emite titluri de stat în lei de 5,63 miliarde de lei în octombrie) au contribuit la reacţia negativă a investitorilor pe piaţa locală de obligaţiuni în lei.

Ca urmare costul împrumuturilor de stat românești a crescut.

„Reacţia pieţei a fost negativă la anunţul calendarului pe luna octombrie, văzut de investitori ca având un volum mare şi cu multe emisiuni cu scadenţe lungi.

Randamentele au crescut cu 20 de puncte de bază (zecimi de procent) pentru obligaţiunile pe 10 ani pe fondul unor volume mici tranzacţionate”, spune raportul BCR.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: