fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Chestiunea

”Cum (re)învățăm România să se hrănească”

Dacă tot trăim pe datorie și din împrumuturi grele și scumpe, măcar să ne cumpărăm produsele made în Romania. Abia asta ar însemna o creștere… Mai mult

12.05.2020

La obiect

Martie 2020: Salarii majorate, inflația stabilă, dar avansul puterii de cumpărare a coborât la cel mai mic nivel din ultimii doi ani

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna martie 2020 a fost de 5.386 lei, cu 143 de lei sau 2,7% mai… Mai mult

12.05.2020

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Bloomberg / ”Hard Brexit” în 9 explicații simple

de Iulian Soare 17.10.2016

brexit daily mirror

Presa britanică și-a pus deseori întrebarea: Ce se întâmplă acum?

Îndată ce publicul a priceput înțelesurile noțiunii ”Brexit” subiectul se complică.

La Londra și în capitalele europene, liderii se pregătesc de declanșarea negocierilor legate de termenii și de condițiile în care Marea Britanie ar urma să iasă din blocul comunitar.

Sunt vehiculate două scenarii principale, care se intitulează “hard Brexit” și “soft Brexit”.

Bloomberg încearcă luni să dea consistență acestor expresii.

Ce este ”hard Brexit”

Unul dintre rezultatele la care s-ar putea ajunge după negocierile Marea Britanie-UE: Regatul Unit renunță la calitatea de membru al Pieței unice a bunurilor și serviciilor în schimbul obținerii controlului deplin asupra bugetului național, asupra procesului legislativ și, foarte important, asupra politicilor în materie de emigrare.

În această situație, politicienii britanici vor fi presați să încheie rapid acorduri comerciale generale sau înțelegeri individuale în fiecare dintre domeniile industriale cu toate statele membre UE.

În lipsa acestor acorduri, companiile britanice se vor supune reglementărilor standard ale Organizației Internaționale a Comerțului, care stabilesc nivelul taxelor specifice.

Care este diferența față de ”soft Brexit”

O formă mai ușoară de Brexit presupune ca Marea Britanie să păstreze câteva dintre beneficiile deținute în prezent ca membru al Pieței unice europene. Pentru asta, Regatul Unit va trebui să cotizeze la bugetul UE, să păstreze libertatea pieței muncii și să se supună anumitor reglementări europene.

Este practic replicarea modelului norvegian, stat membru al Zonei Economice Europene, dar care nu este membru al UE.

De ce contează

Investitorii speriați de posibilitatea unui ”hard Brexit” au generat devalorizarea lirei sterline până la un maximum al ultimilor 30 de ani după ce premierul May și Partidul Conservator au lăsat să se întrevadă faptul că sprijină ideea unei separări totale a Marii Britanii de UE.

Temerile legate de această variantă sunt că schimburile comerciale cu partenerii europeni vor scădea, creșterea economiei va încetini, investițiile vor scădea iar moneda națională se va deprecia în continuare.

Băncile sunt în special nemulțumite de această perspectivă în care ar pierde ”pașaportul” în baza căruia pot oferi servicii în toată Uniunea chiar dacă sediul este la Londra.

Ce spune premierul May

În încercarea de a descrie ce tip de înțelegere dorește să obțină cu UE, premierul Theresa May a afirmat pe 2 octombrie: ”Vreau să obțin pentru companiile britanice libertatea maximă de a opera în Piața Unică și să permitem companiilor europene aceleași libertăți la noi acasă. Dar vreau să fiu bine-înțeleasă: nu ieșim din UE ca să cedăm din nou controlul asupra imigrației.”

Acesta, consideră Bloomberg, este semnalul că pentru premierul May prioritatea în negocierile cu UE o reprezintă stoparea imigrației, nu păstrarea privilegiilor din Piața Unică.

Ce crede Parlamentul

Cedând până la urmă presiunilor ca Parlamentul să dezbată și, eventual, să voteze planurile de negociere guvernamentale, Theresa May arată că este conștientă că până și partidul ei, Partidul Conservator, este îngrijorat de consecințe.

În esență, probabil că opțiunea majoritară în Parlament va înclina către o poziție flexibilă de negociere cu Bruxelles-ul, deosebită față de cea pe care aparent o gândește premierul May. Care refuză în continuare Parlamentului prerogativa de a vota declanșarea procedurilor de ieșire din UE.

Un tribunal britanic analizează în prezent dacă Guvernul May poate declanșa singur această procedură.

De ce se negociază totuși despărțirea

În domeniile comercial, apărare, circulația capitalurilor, vămi, UE și vecina de peste Canalul Mânecii vor continua evident colaborarea și după Brexit.

Cum însă nicio altă țară nu a mai decis până acum să părăsească UE, nu există practic un model de urmat în acest proces, multe decizii putând să fie influențate de factori neașteptați.

Ieșirea din Piața Unică ar presupune negocieri comerciale în toate ramurile economice, unele sectoare, de exemplu cel financiar, solicitând deja perioade de tranziție până la acomodarea cu noile reguli.

Cum se cuantifică ”hard Brexit”

Distincția între variantele ”hard” și ”soft” ale Brexit a fost făcută încă înainte de organizarea referendumului din Marea Britanie.

John Wraith, șeful departamentului de strategie al UBS AG, declara în februarie 2016 Bloomberg că varianta ”soft Brexit” ar fi una ”prietenoasă” cu mediul de afaceri, în care acordurile comerciale ar putea fi încheiate rapid de Marea Britanie. Cealaltă variantă, explica strategul UBS, ar presupune ”negocieri dure și impunerea de bariere comerciale”.

Până la urmă, ce va fi?

Într-o notă din 10 octombrie, economiștii Morgan Stanley apreciază la 70% șansele unui ”hard Brexit”.

Strategul Alberto Gallo de la Algebris Investments consideră că această variantă este viabilă în proporție de 60%. El avertizează că acest tip de negocieri ar putea provoca recesiunea în Marea Britanie și ar provoca pierderi estimate la 140 miliarde lire sterline.

Stewart Jackson, unul dintre adjuncții ministrului David Davis, însărcinat cu negocierile Brexit, a anunțat că guvernul nu va accepta niciun compromis în materie bugetară, imigrație și legislativ.

Guvernele europene afirmă pe de altă parte că apartenența la Piața Unică este condiționată de menținerea libertății de mișcare a forței de muncă.

Există cale de compromis?

Foarte probabil, părțile vor ajunge la un compromis.

Cel mai probabil, consideră Bloomberg, Marea Britanie va face concesii limitate în materia imigrației, la fel cum UE va accepta să păstreze unele legături ale Marii Britanii cu Piața Unică.

Sectorul bancar britanic pare marele favorit la păstrarea avantajelor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.10.2016

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    17.10.2016, 10:33 pm

    Marea Britanie va accepta pozitia UE in negocieri, urmind ca apoi (in timp) sa demonteze orice acorduri care nu-i sint convenabile.

Lăsați un comentariu


Stiri

Romgaz: Problemele legii offshore şi pandemia au amânat discuţiile despre preluarea unei participaţii din Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Discuţiile referitoare la preluarea de către Romgaz a unei cote de participare din proiectul Neptun Deep “nu sunt încheiate, vor continua, dar sunt puse în… Mai mult

Stiri

Măsurile adoptate în ședința de Guvern: Fonduri pentru Ministerul Sănătății / Pregătirea proiectelor pentru viitorul exercițiu financiar al UE

Alexandra Pele

Guvernul a adoptat miercuri mai multe acte normative, cele mai importante vizând asigurarea resurselor financiare în contextul pandemiei, precum și pregătirea viitorului exercițiu financiar al… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanţelor: Efect bugetar al măsurilor fiscale de urgenţă de 1,5% din PIB. Harta creditorilor României

Adrian N Ionescu

Efectul măsurilor fiscale luate în perioada stărilor de urgenţă şi de alertă asupra bugetului public pentru buget este de aproape 1,5% din PIB, potrivit declaraţiilor… Mai mult

Stiri

IMM Invest: Fondul de garantare a aprobat peste 1.400 de credite, în valoare de un miliard de lei

Alexandra Pele

În această dimineață erau aprobate 1.441 de credite garantate de stat prin programul IMM Invest în valoare de peste un miliard de lei, a anunțat… Mai mult

Stiri

Generalul Ionel Sorin Bălan, numit la conducerea STS

Vladimir Ionescu

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat miercuri numirea generalului-maior Ionel-Sorin Bălan (foto) în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în… Mai mult

Stiri

410.000 locuri de muncă dispărute din economie în criza Covid: O situație pe sectoare

Mariana Bechir

Numărul contractelor încetate din cauza epidemiei a depășit la sfârșitul săptămânii trecute plafonul de 400.000. Premierul Ludovic Orban declara săptămâna trecută că acestora li se… Mai mult

Stiri

CCR a admis sesizarea președintelui referitoare la învățământul online

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea președintelui Klaus Iohannis referitoarela neconstituţionalitatea legii ce prevedea că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura şi… Mai mult