marți

18 ianuarie, 2022

Bloomberg / Cinci provocări în fața noului guvern ucrainean

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 aprilie, 2016

volodimir
Volodimir Groysman (dreapta), felicitat după votul de joi din Radă

Un nou cabinet este pe cale să preia frâiele guvernării la Kiev după luni de zile de confruntări politice și de negocieri. Noua echipă, condusă de Volodimir Groysman, un aliat al președintelui Petro Poroșenko, nu va avea mult timp la dispoziție să se acomodeze.
Fosta republică sovietică se confruntă cu o serie de probleme complicate, legate de finanțarea statului, de reforme, dar mai ales de conflictul care mocnește în continuare în estul Ucrainei.
Bloomberg trece în revistă cele mai mari 5 probleme pe care noul cabinet trebuie să le rezolve.

Deblocarea finanțării de la FMI

A treia tranșă din acordul de bailout al Ucrainei, în valoare totală de 17,5 miliarde dolari, este blocată din octombrie 2015. Motivul inițial a fost întârzierea elaborării proiecului de buget pe 2016, decizia menținându-se ulterior din cauza incertitudinilor care planau în jurul Guvernului Iațeniuk.

Groysman a afirmat că ndeblocarea acestei tranșe de finanțare constituie una dintre prioritățile sale. Nu doar că cele 1,7 miliarde dolari de la FMI ar constitui o suplimentare necesară la rezervele băncii centrale de la Kiev, dar deblocarea acestei a treia tranșe ar deschide calea spre alte 4 miliarde dolari, ajutoare bilaterale din partea SUA și UE.

a
Rezervele băncii centrale de la Kiev

Relansarea campaniei anti-corupție


Dezamăgirea nerespectării promisiunilor de combatere a corupției a stat la baza tensiunilor care au condus la demisia fostului guvern. Ministrul Economiei, reformistul Aivaras Abromavicius, a demisionat în februarie acuzând de corupție membri ai partidului președintelui Poroșenko. Demisia lui Abromavicius a fost curând urmată de cea a procurorului general adjunct Vitaliy Kasko, care a vorbit de lipsa de interes a șefilor săi pentru reforme profunde. Președintele a reacționat prin demiterea procurorului general, iar noua echipă va trebui să demonstreze intențiile serioase în ceea ce privește debranșarea clasei politice de la afaceri. FMI a avertizat Ucraina că eșecul luptei anti-corupție pune în pericol continuarea acordului de bailout.

Stabilitate politică

Plecarea din coaliția de guvernare a două partide mai puțin importante în aritmetica deciziei parlamentare, produsă în februarie, a ridicat totuși semne de întrebare în legătură cu stabilitatea politică a guvernării. Fostul premier Iulia Timoșenko a cerut organizarea de alegeri generale anticipate, afirmând că aceasta ar fi singura cale de succes a Revoluției Portocalii. Cum noua coaliție de guvernare nu diferă prea mult de cea veche și cum fricțiunile dintre partidele noului premier Groysman și fostului premier Iațeniuk sunt de așteptat să continuie, alegerile anticipate nu sunt total excluse. Alegerile anticipate ar putea să accentueze fragmentarea Radei din cauză că procentele cu care sunt creditate principalele formațiuni componente ale coaliției au scăzut semnificativ.

Eviterea recesiunii

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Sub greutatea protestelor de stradă violente, pe fondul anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia și cu un război prelungit care se poartă în estul industrial al țării, economia Ucrainei se contractează de un an și jumătate. Reușind să stabilizeze moneda națională, hrivna, și având încheiat un acord care prevede încetarea conflictelor din est, Ucraina a ieșit din recesiune în trimestrul al treilea din 2015. Chiar dacă creșterea economică a fost modestă exporturile își revin treptat mulțumită devalorizării monedei naționale. Iar o relativă pace în Dombas ar putea, cel puțin teoretic, să dezghețe investițiile. Marea problemă a economiei ucrainene este însă încrederea în clasa politică. Iar lipsa de încredere produce consecințe: în martie, ministrul Economiei a redus la zero prognoza de creștere economică la jumătatea anului, de la 1%.

b
Evoluția economiei ucrainene

Implementarea Acordului Minsk II

Îndeplinirea prevederilor acordului de pace semnat în februarie 2015 în capitala Belarus cade în sarcina președintelui Poroșenko și mai puțin a guvernului, dar șeful statului are nevoie să mobilizeze legislativul ca să-l ajute să treacă legislația necesară. Unitatea a lipsit în ultimele luni chiar și în rândul parlamentarilor din coaliția majoritară, determinându-l pe președinte să amâne un vot de revizuire a Constituției prin care s-ar fi acordat statut special regiunilor separatiste. Având practic un conflict înghețat în regiunea Dombas, lipsa progreselor în implementarea acordului de la Minsk poate duce la deteriorarea relațiilor cu aliații din Europa și din America.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr