Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, descria în 2014 anexarea Crimeei drept o reîntregire a unei familii, căreia i s-a întors acasă o rudă demult plecată. După numai un an, familia dă semne de nervozitate.
Serviciul federal de securitate al Rusiei, FSB, a deschis investigaţii criminale asupra a trei înalţi oficiali ai guvernului regional din Crimeea, acuzându-i de corupţie. Alţi 4 miniştri ai guvernului regional au fost forţaţi să demisioneze în ultimele câteva luni, tot din cauza unor acizaţii de corupţie.
Potrivit unui raport al autorităţii de control de la Kremlin, dat publicităţii în iunie 2015, raport citat de Bloomberg, două treimi din banii trimişi de Moscova în Crimeea, după anexare, au dispărut din contabilitatea guvernului local.
Guvernatorul local Sergey Aksyonov, ales în fruntea regiunii în aprilie 2014 cu avizul lui Vladimir Putin, a reacţionat furios la acuzaţiile de corupţie lansate de FSB
Pe 7 iulie, anunţă Bloomberg, Sergey Aksyonov a acuzat în şediţa de guvern că Moscova încearcă „să destabilizeze Crimeea”, folosind „dovezi fabricare” în ancheta care îi vizează pe ministrul industriei regionale, pe şeful Fiscului local şi pe directorul Portului Yalta. „Nimeni nu îi va transforma în victime pe oficialii noştrii”, a asigurat guvernatorul pe membrii guvernului regional.
Combaterea corupţiei şi proasta gestiune a banilor publici nu se afla pe agenda preşedintelui Rusiei atunci când guvernul local condus de Aksyonov a preluat puterea în regiunea anexată, afirmă Robert Orttung, profesor la George Washington University’s Elliott School of International Affairs, specializat în studiul corupţiei care se manifestă în Federaţia Rusă.
Autorităţile de la Moscova erau convinse că noii lideri locali „vor colabora”, afirmă Robert Orttung, dar „băieţii au scăpat de sub control”.
După instalare, guvernul local a demarat o campanie de naţionalizare a marilor afaceri derulate în Crimeea, în baza unei legislaţii noi, care permite confiscarea firmelor, a proprietăţilor imobiliare sau a altor proprietăţi sau active private. Au existat situaţii în care grupuri de oameni mascaţi, înarmaţi, au dat afară oameni din case, din întreprinderi, au ocupat terenuri. Printre victime, care acum asaltează tribunalele locale în căutarea dreptăţii, se numără mulţi cetăţeni ruşi.
Guvernul din Crimeea a anunţat că naţionalizarea s-a încheiat în martie 2015, până la această dată vechii investitori părăsind, siliţi sau de bună voie, regiunea.
Moscova este acum în faţa unei dileme. Rusia asigură 75% din bugetul aflat la dispoziţia guvernului din Crimeea şi finanţează sistemul de pensii şi ajutoare sociale. În lumina acuzaţiilor formulate de FSB, nu este sigur că Moscova va onora în continuare linia de finanţare (18 miliarde dolari) promisă pe următorii 5 ani. Aceşti bani ar fi urmat să fie folosiţi pentru dezvoltare economică, inclusiv pentru construirea unui pod care să unească Peninsula Crimeea de Rusia.
„Investigaţiile FSB reprezintă, probabil, o luptă între grupuri pentru controlul principalelor supape de corupţie din Crimeea”, este opinia lui Andrew Foxall, director al Centrului de Studii Ruseşti din cadrul Henry Jackson Society din London.
„Aceleaşi situaţii le vedem, s-au le-am văzut repetate în toate regiunile Rusiei. Moscova tolerează un anumit grad de corupţie al liderilor regionali, însă aşteaptă ca beneficiile să fie împărţite cu reţeaua celor aflaţi în graţiile Kremlinului. Cei care uită să împartă pot fi subiect al anchetelor penale sau arestaţi”, afirmă Andrew Foxall.
Poziţionarea strategică în Marea Neagră a transformat Crimeea în una dintre principalele centre ale economiei negre, care se bazează pe traficul de armament sau de ţigări, mai precizează Foxall, care consideră că anchetarea directorului Portului Yalta indică o luptă pentru controlul zonei de acces a contrabandei.
Acuzaţiile de corupţie endemică ar putea constitui şi o scuză pentru blocarea celor 18 miliarde de dolari promişi Crimeei, mai ales că economia Rusiei este profund afectată de recesiune, rubla devalorizându-se în raport cu dolarul american cu 50% într-un an.
Rusia deja nu mai onorează ajutoare similare promise, de exemplu, regiunilor din estul îndepărtat, unde au ajuns doar sume minore în comparaţie cu linia de credit aprobată pentru perioada 2007-2013, de 23 miliarde de dolari.
Deocamdată, guvernul lui Sergey Aksyonov joacă dur. „Nu ne-am reunit cu Rusia ca să trecem prin aceleaşi experienţe groaznice prin care am trecut atunci când eram parte a Ucrainei”, a afirmat recent, în Parlamentul local, dputatul Sergei Shuvaynik.
În cele din urmă, oficialii din Crimeea se vor pleca în faţa puterii Moscovei, spune Andrew Foxall. „Astea sunt regulile jocului pe care le-au acceptat atunci când au aprobat anexarea Crimeei. Aunci, poate, nu ştiau aceste reguli, dar acum le află”, mai precizează directorul Centrului de Studii Ruseşti din Londra.
Urmărește-ne pe Google News
