Mai multe țări din Uniunea Europeană nu reușesc să atingă standardele minime ale blocului referitoare la principiile fundamentale ale statului de drept, inclusiv independența judiciară, libertăți mass-media, măsurile anticorupție și echilibrul puterilor în stat, a anunțat miercuri Comisia Europeană.
În prima sa evaluare cuprinzătoare a condițiilor statului de drept în UE, publicată miercuri, Comisia a ridicat, previzibil, serioase întrebări cu privire la Polonia și Ungaria, țări care se confruntă deja cu proceduri disciplinare la Bruxelles, fiind acuzate de încălcări ale principiilor democratice de bază.
Raportul prezintă însă un portret mai îngrijorător:
Sunt multe alte țări care nu respectă aceste standarde minime (o cerință de bază pentru aderarea la UE) și despre niciun stat membru nu se poate spune că este ”fără de păcat”.
”Patrulaterul roșu”, adică statele la adresa cărora sunt formulate cele mai multe critici sunt Polonia, Bulgaria, Austria și România. Ungaria este pe locul 5.
Malta, de exemplu, sunt semnalate ”îngrijorări profunde” legate de corupția generalizată și mari întârzieri ale procedurilor judiciare, Bulgaria este citat eșecul finalizării unui cadru eficient de funcționare a instituției procurorului general, în Cehia sunt semnalate deficiențe grave în sistemul de protejare a martorilor și în reglementarea activităților de lobby.
În România sunt menționate modificările controvesate adoptate sub regimul PSD la legile justiției, rămase fără reparații până în prezent, ceea ce ridică întrebări asupra sustenabilității măsurilor anticorupție.
Politico a analizat întreg documentul elaborat de Comisie și a realizat un grafic explcativ: de câte ori se menționează „îngrijorări” (cu roz) sau „preocupări grave” (cu roșu) în dreptul fiecărei țări:
Harta de mai sus constituie un argument în favoarea teoriei că cerințea de unanimitate- prevăzută în tratatele UE- necesară pentru impunerea de eventuale măsuri disciplinare inițiate împotriva Ungariei și Poloniei nu va fi îndeplinită în Consiliu.
Comisia a anunțat că speră că noul său raport va ajuta în efortul de a dezvolta un nou mecanism al statului de drept și că dorește să utilizeze raportul pentru a sprijini țările membre și părțile interesate în abordarea provocărilor statului de drept.
Însă eforturile de a crea o legătură de condiționalitate între statul de drept și rambursarea unor fonduri bugetare ale UE s-au împiedicat de opoziția acerbă a Varșoviei și Budapestei și de ambiguitatea altor capitale europene.
Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei pentru valori și transparență, a recunoscut faptul că UE are puteri limitate în acest domeniu.
