fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Cine votează contează: Bizareriile cheltuielilor guvernamentale ale României, în context european

de Marin Pana , 18.3.2019

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în anul 2017 pe locul 24 din 28 între statele membre ca pondere în PIB a cheltuielilor sociale, cu doar 11,7%, faţă de o medie la nivelul Uniunii de 18,8%. Explicaţia imediată o constituie nivelul relativ redus al cheltuielilor publice, de doar 33,7% din PIB (45,8% media UE).

Trebuie subliniat, însă, că, dacă raportul dintre cheltuielile noastre şi media UE este de circa 74%, dacă ne uităm la fiscalitate (veniturile provenite din taxe şi contribuţii sociale) stăm încă şi mai slab, cu doar 64% (25,8% din PIB colectăm noi faţă de o medie UE situate la 40,2%).

Aşa încât, nu mai trebuie să ne mire de ce România figurează în statistica europeană a anului 2017 pe ultimul loc între statele UE la procentajul în PIB al sumelor alocate pentru educaţie (2,8%) şi pe antepenultimul loc la procentajul în PIB al banilor daţi de stat pentru sănătate (4,3%, după Letonia – 3,5% şi Cipru 2,6%).

De reţinut, din perspectiva unor alocări pe bază de resurse reduse, lituanienii, care au cheltuieli de 33,1% din PIB ( adică mai mici cât noi) au alocat 4,9% din PIB pentru educaţie şi 5,7% pentru sănătate. Asta deşi alocă un procentaj similar pentru protecţia socială ( 11,2% din PIB ei şi 11,7% din PIB noi).

Prima observaţie importantă este că, pentru a converge realmente cu ţările din UE, trebuie să majorăm sumele încasate prin sporirea fiscalităţii şi/sau creşterea gradului de încasare.

Rezultatul ar trebui să asigure un spor de 35%, fără de care vom avea în continuare un stat slab, incapabil să finanţeze atât domeniile sociale cât şi investiţiile (etern sacrificate) în infrastructură.

A doua observaţie ţine de alocările disproporţionate în repartizarea fondurilor cheltuite de stat. Coincidenţă interesantă, sănătatea, educaţia, protecţia social şi protecţia mediului sunt situate toate la ceva mai mult de 60% din practica europeană, în timp ce apărarea şi ordinea publică se duc undeva la valori duble.

Doar pensionarii nu simt incompetența statului 

Revenind însă la protecţia socială, subiectul principal al datelor comunicate de către Eurostat, se poate decela aceeaşi repartizare „originală” a banilor strânţi de stat, atâţia cât sunt ei.

Pensiile şi (ceva mai puţin) familiile cu copii sunt clar prioritare, în timp ce supravieţuitorii şi persoanele aflate în şomaj beneficiază de sume relativ ridicole din partea statului după standardele europene.

Practic, pensionarii aproape că nu simt efectul colectărilor relativ mici de bani la buget, în timp ce alte categorii sunt puternic afectate de fiscalitatea redusă.
Asta pentru că peste 75% din sumele pentru protecţia socială sunt destinate pensiilor, efort disproporţionat în raport cu practica din UE.

Pentru referinţă, precizăm că Germania alocă doar 48% din banii destinaţi protecţiei sociale pentru pensii, iar Franţa 55%.

Ţări din regiunea noastră precum Ungaria (50%) sau Polonia (55%) lucrează cu ponderi similare. Ceea ce înseamnă că au ales să meargă pe nişte tipare occidentale de alocare a banilor şi nu balcanice, păstrând proporţiile de dezvoltare.

Ceea ce se poate vedea şi mai bine atunci când se face raportarea banilor alocaţi la sumele totale disponibile în cazul nostru pentru cheltuielile guvernamentale. Unde am bifat (deocamdată, atenţie, doar pentru 2017 !) cu banii alocaţi pentru pensii un impresionant 118% faţă de media UE, de altfel singurul domeniu unde trecem de această medie ( vezi tabelul).

De subliniat, chiar şi în condiţiile în care rata şomajului la noi este undeva sub jumătate din media UE, procentaje de 7%-8% ca raport între sumele alocate pentru şomaj nu îşi găsesc nicio explicaţie, mai ales că familiile de şomeri stau de departe cel mai prost dintre toate categoriile în clasamentul gospodăriilor după Ancheta Bugetelor de Familie.

Una peste alta, statul nu adună nici pe departe destui bani pentru a avea ce cheltui, chiar şi la un deficit bugetar aflat la limita permisă de 3% din PIB. Colac peste pupăză, sumele insuficiente per total sunt alocate şi destul de bizar, dacă ne raportăm la practica altor state, ceea ce se evidenţiază plenar în materie de protecţie socială.

De aceea, dacă vrem să facem realmente parte din Europa civilizată, cu servicii sociale la standardele aferente, ar fi o idee să examinăm corelaţiile dovedite la alţii ca funcţionale între cheltuielile bugetare şi să le perfecţionăm întru convergenţa reală cu UE. Altminteri n-are rost să ne plângem cum iese ”prăjitura bugetară” dacă nu respectăm şi ”reţeta europeană”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult