fbpx

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Chestiunea

Cartea de identitate electronică și cip-ul ei: tipul de semnătură stocat și la ce folosește

Primele cărți de identitate electronice vor fi emise în septembrie 2021 și vor conține microcip-uri pe care pot fi stocate concomitent două tipuri de semnătură… Mai mult

06.04.2021

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

Cine votează contează: Bizareriile cheltuielilor guvernamentale ale României, în context european

de Marin Pana , 18.3.2019

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în anul 2017 pe locul 24 din 28 între statele membre ca pondere în PIB a cheltuielilor sociale, cu doar 11,7%, faţă de o medie la nivelul Uniunii de 18,8%. Explicaţia imediată o constituie nivelul relativ redus al cheltuielilor publice, de doar 33,7% din PIB (45,8% media UE).

Trebuie subliniat, însă, că, dacă raportul dintre cheltuielile noastre şi media UE este de circa 74%, dacă ne uităm la fiscalitate (veniturile provenite din taxe şi contribuţii sociale) stăm încă şi mai slab, cu doar 64% (25,8% din PIB colectăm noi faţă de o medie UE situate la 40,2%).

Aşa încât, nu mai trebuie să ne mire de ce România figurează în statistica europeană a anului 2017 pe ultimul loc între statele UE la procentajul în PIB al sumelor alocate pentru educaţie (2,8%) şi pe antepenultimul loc la procentajul în PIB al banilor daţi de stat pentru sănătate (4,3%, după Letonia – 3,5% şi Cipru 2,6%).

De reţinut, din perspectiva unor alocări pe bază de resurse reduse, lituanienii, care au cheltuieli de 33,1% din PIB ( adică mai mici cât noi) au alocat 4,9% din PIB pentru educaţie şi 5,7% pentru sănătate. Asta deşi alocă un procentaj similar pentru protecţia socială ( 11,2% din PIB ei şi 11,7% din PIB noi).

Prima observaţie importantă este că, pentru a converge realmente cu ţările din UE, trebuie să majorăm sumele încasate prin sporirea fiscalităţii şi/sau creşterea gradului de încasare.

Rezultatul ar trebui să asigure un spor de 35%, fără de care vom avea în continuare un stat slab, incapabil să finanţeze atât domeniile sociale cât şi investiţiile (etern sacrificate) în infrastructură.

A doua observaţie ţine de alocările disproporţionate în repartizarea fondurilor cheltuite de stat. Coincidenţă interesantă, sănătatea, educaţia, protecţia social şi protecţia mediului sunt situate toate la ceva mai mult de 60% din practica europeană, în timp ce apărarea şi ordinea publică se duc undeva la valori duble.

Doar pensionarii nu simt incompetența statului 

Revenind însă la protecţia socială, subiectul principal al datelor comunicate de către Eurostat, se poate decela aceeaşi repartizare „originală” a banilor strânţi de stat, atâţia cât sunt ei.

Pensiile şi (ceva mai puţin) familiile cu copii sunt clar prioritare, în timp ce supravieţuitorii şi persoanele aflate în şomaj beneficiază de sume relativ ridicole din partea statului după standardele europene.

Practic, pensionarii aproape că nu simt efectul colectărilor relativ mici de bani la buget, în timp ce alte categorii sunt puternic afectate de fiscalitatea redusă.
Asta pentru că peste 75% din sumele pentru protecţia socială sunt destinate pensiilor, efort disproporţionat în raport cu practica din UE.

Pentru referinţă, precizăm că Germania alocă doar 48% din banii destinaţi protecţiei sociale pentru pensii, iar Franţa 55%.

Ţări din regiunea noastră precum Ungaria (50%) sau Polonia (55%) lucrează cu ponderi similare. Ceea ce înseamnă că au ales să meargă pe nişte tipare occidentale de alocare a banilor şi nu balcanice, păstrând proporţiile de dezvoltare.

Ceea ce se poate vedea şi mai bine atunci când se face raportarea banilor alocaţi la sumele totale disponibile în cazul nostru pentru cheltuielile guvernamentale. Unde am bifat (deocamdată, atenţie, doar pentru 2017 !) cu banii alocaţi pentru pensii un impresionant 118% faţă de media UE, de altfel singurul domeniu unde trecem de această medie ( vezi tabelul).

De subliniat, chiar şi în condiţiile în care rata şomajului la noi este undeva sub jumătate din media UE, procentaje de 7%-8% ca raport între sumele alocate pentru şomaj nu îşi găsesc nicio explicaţie, mai ales că familiile de şomeri stau de departe cel mai prost dintre toate categoriile în clasamentul gospodăriilor după Ancheta Bugetelor de Familie.

Una peste alta, statul nu adună nici pe departe destui bani pentru a avea ce cheltui, chiar şi la un deficit bugetar aflat la limita permisă de 3% din PIB. Colac peste pupăză, sumele insuficiente per total sunt alocate şi destul de bizar, dacă ne raportăm la practica altor state, ceea ce se evidenţiază plenar în materie de protecţie socială.

De aceea, dacă vrem să facem realmente parte din Europa civilizată, cu servicii sociale la standardele aferente, ar fi o idee să examinăm corelaţiile dovedite la alţii ca funcţionale între cheltuielile bugetare şi să le perfecţionăm întru convergenţa reală cu UE. Altminteri n-are rost să ne plângem cum iese ”prăjitura bugetară” dacă nu respectăm şi ”reţeta europeană”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.3.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Probleme și cu vaccinul Johnson & Johnson: se amână lansarea în Europa după raportarea de tromboze îm SUA

Iulian Soare

Grupul Johnson&Johnson a anunțat marți că amână lansarea vaccinului său anti-Covid în Europa, după raportarea unor cazuri rare de cheaguri de sânge în SUA. Compania… Mai mult

Stiri

Valeriu Gheorghiţă: Peste 2,3 milioane de persoane vaccinate. Johnson&Johnson va fi administrat după ce apare decizia EMA

Vladimir Ionescu

Peste 2,3 milioane de persoane au fost vaccinate anti-Covid în România, cu cel puțin o doză, iar alte 505.000 de persoane se află pe lista… Mai mult

Stiri

Martie 2021 – sub efectul scumpirii carburanților, inflația anuală a rămas peste 3%

Marin Pana

Inflația anuală s-a diminuat la 3,05% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile au majorat în luna martie 2021 cu 0,38 %. Efectul de… Mai mult

Just Business

Antreprenorii își pot înscrie proiectele de startup-uri tech, pentru selecția din 26 aprilie, în Comunitatea Launch

Adrian N Ionescu

Fondatorii potențiali de sturtup-uri tech pot aplica online pentru următoarea perioadă de selecţie a proiectelor lor, derulată de comunitatea Launch începând din 26 aprilie, în… Mai mult

Stiri

Fostul primar Onțanu, condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare – pentru o mită evaluată la peste 4 mil. euro

Vladimir Ionescu

Fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onțanu (general în rezervă), a fost condamnat marți, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la… Mai mult

Europa

Germania / Guvernul federal preia de la landuri decizia de impunere a restricțiilor în pandemie

Iulian Soare

Guvernul german a aprobat proiectul prin care autoritatea privind legislația în vederea limitătii pandemiei de Covid-19 se transferă la nivel federal, aceste reglementări urmând să… Mai mult

Stiri

Romgaz vrea să finanțeze achiziția participației Exxon la Neptun Deep prin emisiune de obligațiuni

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a anunțat că va solicita rating din partea a două companii de evaluare, pentru putea finanța, și printr-o emisiune de obligațiuni corporatiste, eventuala… Mai mult