PNL va cere justiţiei să verifice cvorumul ședinței în care deputații au votat majorările din sănătate și învățământ, iar după ce președintele Camerei va semna legea, liberalii o vor ataca la CCR.
Biroul Permanent al Camerei Deputaților a anunțat că nu va fi reluat votul de săptămâna trecută pentru legea de adoptare cu mdoificări a OUG 20.
Majoritatea PSD-ALDE din Biroul Permanent a refuzat să ia în calcul „probele zdrobitoare” pe care liberalii le-au pus la dispoziţie pentru a proba lipsa de cvorum, a declarat miercuri Eugen Nicolăescu.
Ca reacție, liberalii vor cere justiției să lămurească legalitatea ședinței rspective: „Grupul parlamentar PNL se va adresa justiţiei pentru a se verifica dacă a fost sau nu a fost cvorum la această şedinţă şi că s-au adoptat acte normative prin fraudara votului”, a explicat Eugen Nicolăescu, citat de Mediafax.
De asemenea, după ce legea va fi semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, PNL o va contesta la Curtea Constituțională.
Liberalii susțin că au fost în sală, la vot, doar 168 de deputați, în condițiile unui cvorum necesar de 177. Potrivit news.ro, care are filmări de la momentul votului, numărul prezenților ar fi fost chiar mai mic – 153 de persoane.
În fața acestor acuzații, preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, sugerează că de vină sunt secretarii de ședință, în cazul că acuzațiile se confirmă: ”Eu am avut nişte secretari de şedinţă care au numărat. În sală colegii se mişcă. Eu întotdeauna am luat de bază acel rezultat pe care mi-l anunţă secretarii. Ei (PNL – n.red.) pot să spună orice”, a explicat Iordache pentru Mediafax.
Votul poate fi contestat imediat, de catre un lider de grup, sau în termen de 15 zile, tot de către un lider de grup parlamentar.
Sistemul de vot electronic, achiziționat cu 500.000 de euro și folosit doar 2 luni
Legea de adoptare a OUG 20 a fost votată în mod clasic, deoarece votul electronic nu se mai folosește din februarie, când Legea defăimării a lui Liviu Dragnea a picat în plen și liderul PSD a contestat rezultatul.
Atunci s-a verificat sistemul, cumpărat cu aproximativ 500.000 de euro în 2015, și s-a concluzionat că ar prezenta unele deficiențe ce trebuie remediate. Sistemul a fost achiziționat
Așa s-a renunțat la folosirea echipamentelor după numai două luni de utilizare.
Legea de adoptare a OUG 20 privind salarizarea a fost votată luni în Camera Deputaților, cu 184 de voturi pentru și niciunul împotrivă, fiindcă liberalii au refuzat să participe la ședință. Deputații PNL nu au participat la vot întrucât consideră că nu vor exista resursele financiare pentru a se aplica majorările salariale propuse de social-democrați.
Impactul legii este de 4,8 miliarde de lei, potrivit calculelor Guvernului, comparativ cu 2,6 miliarde, în forma inițială a OUG 20.
Legea va merge spre promulgare, însă mai mulți miniștri au anunțat deja că ea va fi atacată la CCR, argumentele principale fiind că nu se respectă două prevederi:
- nu prevăd sursa de finanțare
- încalcă și art. 17 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care prevede că “nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția României, republicată, care să conducă la creșterea cheltuielilor de personal”
Corecțiile aplicate de Guvern, desființate de Parlament. În locul lor, introduse noi inechități
Principiile care ar fi trebuit respectate din 2010 încoace
Legea 284 din 2010 privind salarizarea unitară la bugetari a introdus primele grile coerente, fixate după consultări cu sindicatele și cu experți de la Banca Mondială.
Reglementarea prevedea o perioadă de șase ani pentru ca fiecare clasă de salarizare să ocupe poziția ce-i revine în respectiva grilă.
În acești ani categoriile slab plătite, din josul grilei aveau posibilitatea să urce treptat, până când fiecare ajungea să ocupe, ca într-un puzzle, nivelul stabilit în cadrul raportului de 1 la 15 (cel mai mare salariu să fie de cel mult 15 ori mai mare decât cel mai mic).
Măririle făcute uniform pe domenii, funcție de presiuni și de campaniile electorale, au făcut ca deplasarea diferitelor clase să fie haotic și să producă noi bulversări.
Ce-și propunea Guvernul prin OUG 20
În momentul elaborării Ordonanței 20/ 2016, așa -numita Ordonanță a salarizării, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru anunța rezolvarea aproape integrală a corecțiilor din sistemul sanitar.
Acestea s-au făcut prin majorări aplicate astfel încât plata să fie egală pentru funcții similare grupate și raportate la formula din Legea 284/2010 privind salarizarea unitară în sistemul bugetar.
Majorările efectuate de deputați și votate luni în plen nu au o abordare logică și bulversează și mai mult grila din sănătate, provocând inechități chiar mai mari, explică Viorel Rotilă, președintele Federației Solidaritatea Sanitară.
În opinia acestuia, orice intervenție pe grile ar trebui să aibă loc în același ritm. Asta ar însemna să se stabilească, de exemplu, ca la un moment dat să ajungă toate clasele la valoarea a 65% din salariul țintă, apoi la 80% etc.
Ce-au făcut deputații: inexplicabilele creșteri de salarii pentru farmaciști
Unul dintre cele mai flagrante exemple de incoerență a legislativului este cel al farmaciștilor primari și specialiști, marii câștigători ai amendamentelor din Parlament.
În Legea 248, farmacistul primar din clinic are un coeficient de ierarhizare de 3,99, ceea ce înseamnă că, raportat la actualul salariu minim, salariul corect (la care trebuie să se ajungă) este de 4.987 de lei.
Medicul primar are un coeficient de ierarhizare de 5,77, adică o țintă salarială finală de 7.213 lei.
Deputații au considerat cu de la sine putere, în pofida studiilor și negocierilor care au stat la baza Legii 248, că farmaciștii și medicii trebuie să fie plătiți similar.
Astfel s-a ajuns ca farmaciștii primari și cei specialiști să aibă același salariu ca și medicii primari și specialiști: de 4.510 lei, respectiv 3.544, pentru gradație 0.
Pentru gradația maximă, la farmaciștii și medicii primari salariul de bază este de 5.616 lei.
Dar:
- farmaciștilor, deputații le-au acordat o majorare de la 3.682, în varianta Guvernului, la 5.616 lei, în varianta deputaților – creștere de 1.934 lei
- medicii primari primesc o majorare de numai 511 lei, față de OUG 20 în varianta adoptată de către Executiv
Ceea ce înseamnă că se aplică o creștere de aproape 53% pentru farmaciști și de aproximativ 10% pentru medici, fără ca cineva să explice raționamentul în baza căruia s-a optat pentru această formulă.
Decizia deputaților lor ignoră astfel chiar scopul principal al modului în care Guvernul a formulat OUG 20 – acela de a oferi, atât cât permite bugetul, o înaintare în grilă pentru medici (doar operând corecții, adică aducând toate salariile dintr-o clasă la valoarea maximă aflată în plată), astfel încât să fie stopată migrarea lor.
Reamintim că politicile publice în domeniu și fenomenul migrării (în principal din cauza salarizării) au făcut ca România să se confrunte cu o criză gravă de personal medical.
Urmărește-ne pe Google News
