Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

Binecunoscutele necunoscute ale planurilor de înzestrare a Armatei: un raport ROEC

de Victor Bratu , 17.3.2019

Ministrul Gabriel Leș, atent să nu rateze vreun ordin

Programul de modernizare al forțelor armate române este unul extrem de ambițios în ceea ce privește domeniul și capacitățile, dar echipele însărcinate cu pregătirea și derularea programelor de înzestrare sunt subdimensionate și prea puțin experimentate.

Lipsa capacității administrative nu este însă singura sursă a întârzierii programelor de înzestrare, la aceasta adăugându-se politicile confuze care au afectat unele dintre cele mai importante programe naționale de înzestrare a Armatei.

În fine, situația economică a țării pare în acest moment principala amenințare la adresa dorinței României de a-și moderniza capacitățile de Apărare.

Acestea sunt concluzii ale unui raport scris de George Vișan pentru think-tankul Romania Energy Center, publicat în urmă cu o săptămână.

Concluziile studiului (care poate fi citit AICI-LINK) în cele ce urmează:

Un program prea ambițios pentru capacitatea MApN de a-l gestiona

Programul de modernizare derulat de Guvernul României în beneficiul forțelor armate este unul ambițios, atât ca domeniu, cât și în ceea ce privește capacitățile vizate. Sistemele pe care România a început sau plănuiește să le achiziționeze sunt unele înalt-performante, foarte utile în conflicte de intensitate maximă și apărarea teritoriului.

Mai mult, majoritatea contractelor includ prevederi privind fabricarea locală a unor componente și transfer de tehnologie care ar conduce la revitalizarea companiilor de stat din industria apărării.

În orice caz, nu trebuie uitat că această inițiativă de reînarmare apare după zeci de ani de subfinanțare în domeniu. Nivelul scăzut al cheltuielilor de apărare și-a lăsat amprenta asupra capacităților deținute, dar și asupra abilității Ministerului Apărării de a derule programe atât de complexe și costisitoare.

Ca atare, aparatul însărcinat să deruleze și să pregătească programele este în prezent subdimensionat și cu puțină experiență. Dovadă a acestei stări de fapt o constituie numărul programelor întârziate sau numărul de ”clarificări” solicitate de ofertanți în diferite etape ale procesului de achiziție. Pe termen scurt, Ministerul Apărării ar putea să re-prioritizeze unele dintre cerințele de echipare din cauza capacității sale limitate de a gestiona programele de apărare.

Cele mai afectate: Marina și Aviația

Cu toate acestea, lipsa capacității administrative nu este singura sursă a întârzierilor. Politici eșuate afectează unele dintre cele mai importante programe, care vizează crearea sau revigorarea unor capabilități-cheie. Domeniul cel mai afectat de întârzieri este cel al Forțelor Navale Române, care a suferit în ultimii 10 ani amânarea sau suspendarea tuturor programelor sale majore de înzestrare: modernizarea fregatelor de Tip 22, achiziția de corvete, achiziția sistemului de apărare de coastă.

Aceste întârzieri apar în condițiile în care și conducerea civilă, și conducerea militară au declarat prioritară modernizarea marinei militare. În contextul evoluțiilor majore negative ale securității în Marea Neagră și ținând cont de vechimea flotei României, decizia de a renunța la procedura achiziției directe în favoarea unei proceduri de licitație a programului de achiziție a corvetelor reprezință cel mai mare eșec de politici guvernamentale din domeniul achizițiilor militare. Care deschide calea unor întârzieri majore în ceea ce privește construcția navelor și operaționalizarea unor capacități esențiale.

Un al doilea serviciu afectat de întârzieri privește Forțele Aeriene Române. Programul avioanelor de luptă multirol a fost serios întârziatm atât în ceea ce privește achizițiile, cât și termenii operaționali. Din nefericire, întârzierile conduc la menținerea în serviciu a aeronavelor MiG-21 Lancer și după anul 2019.

În orice caz, programul Patriot se derulează în termen și va compensa, probabil, întârzierile programului de înzestare cu aparate multirol. Mai mult, prima fază a programului de apărare antiaeriană cu rachete cu rază scurtă și foarte scurtă (SHORAD/VSHORAD) ar trebui să înceapă în curând.

Un sumar al listei de probleme

Și programul de achiziție de elicoptere ar trebui demarat rapid, ținând cont de vechimea aparatelor operate în prezent de Aviație.

Forțele terestre sunt ceva mai avansate, dar nu semnificativ. Programe precum Agilis APC, blidatul dotat cu armament de calibru standard NATO, sau Boreal 5 (mini drone) sunt în întârziere semnificativă.

Inițial, producția de APC trebuia demarată în 2020, după 9 ani de pregătire a proiectului. Se pare însă că data începerii fabricației va fi ratată din cauza reticenței guvernului de a semna contractul de 230 milioane de euro cu Rheinmetall, în baza căruia ar începe producția.

Și alte programe au fost suspendate, anulate sau trebuie relansate din cauză că procesul de licitație a fost contestat în instanțe sau de către arbitrul achizițiilor. În una dintre aceste situații de află programul de drone, cel de achiziție de vehicole 4×4 pentru echipaje anti-tanc sau cel al platformelor de transport multirol (camioane). Întârzierile ar putea afecta inclusiv programul Piranha V, chiar dacă este primul (dintre cele 10 aprobate în 2017) în care s-au efectuat deja o parte a livrărilor către armată.

Programele- fanion de înzestrare – Patriot și HIMARS se derulează în grafic. Ministerul Apărării ar trebui însă să mai inițieze programele de achiziție pentru tancuri și obuziere autopropulsate și cel de modernizare a transportorului de infanterie 48 MLI-84M.

În termen de capabilități, programele de modernizare – inițiate sau planificate- urmează trei trenduri vizibile de achiziție:

  • Standardizare, sesizat cel mai pregnant în achiziția de radare și de rachete, cel mai puțin în domeniul vehicolelor 4×4
  • Dezvoltarea capacităților existente, chiar dacă acestea sunt învechite
  • Accent pe interoperabilitate cu SUA și NATO (în această ordine)

Economie și priorități în ani electorali

Situația economică pare să fie principala amenințare la adresa derulării programelor de înzestrare. Perspectiva unei recesiuni globale dublată de politici economice discutabile adoptate de guvernele României începând cu 2016 pun sub semnul întrebării perspectivele de dezvoltare economică pe termen scurt și mediu.

Mai ales că, atenție, urmează doi ani cu alegeri (europarlamentare și prezidențiale în 2019, locale și generale în 2020), în care actuala coaliție de guvernare poate foarte ușor să decidă că alt gen de cheltuieli o pot păstra în poziție de putere, nu neapărat achiziția de armament.

De precizat: Capacitatea de colectare a taxelor în România rămâne una dintre cele mai scăzute din UE- 25,8% din PIB.

Doi ani au trecut de când România s-a angajat să cheltuie 2% din PIB pentru Apărare – s-a dovedit o sarcină deosebit de grea în condițiile în care lipsește capacitatea administrativă și bunul leadership politic.

În ciuda angajamentelor asumate, România a înregistrat cheltuieli de Apărare de 1,81% din PIB în 2017 și un estimat de 1,93% din PIB în 2018.

Adoptarea întârziată a bugetului de stat pe 2019 ridică serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii angajamentului și în acest an.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.3.2019

Lăsați un comentariu


Europa

“Instalatorul polonez” se întoarce acasă. Motivele – Brexitul și creșterea salariilor în Polonia

Iulian Soare

Numărul polonezilor care s-au întors acasă l-a depășit anul trecut pe cel al celor care au emigrat, o prmeieră în ultimii 10 ani, scrie Bloomberg.… Mai mult

Stiri

Propunerile PLUS către USR: Structură executivă unică, fără fuziune, program politic comun și guvern din umbră

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al PLUS a transmis o scrisoare deschisă către membrii formațiunii partenere în Alianța 2020, USR, care conține mai multe propuneri pentru viitorul an… Mai mult

Stiri

Ajutoare de stat pentru închiderea minelor necompetitive ale Complexului Energetic Hunedoara

Vladimir Ionescu

Ministerul Economiei vrea să majoreze ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) şi să acorde un alt… Mai mult

Stiri

Iran / Proteste declanșate de scumpirea benzinei – cel puțin doi morți

Iulian Soare

Un poliţist şi cel puţin un civil au fost ucişi în timpul protestelor violente declanșate vineri, în mai multe orașe din Iran, după ce autoritățile… Mai mult

Stiri

România a importat în 8 luni alimente de 5,43 de mld. euro. Deficitul -1,14 mld.

Vladimir Ionescu

Deficitul din comerțul cu produse agroalimentare a urcat la 1,14 miliarde de euro în primele opt luni din acest an,în creştere cu 24% faţă de… Mai mult

Europa

Bugetul UE pentru 2020: Negocierile au fost suspendate – se reiau luni, ultima zi în care este posibil un acord

Iulian Soare

Statele membre şi Parlamentul European au suspendat, după ore de negocieri care s-au întins până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, negocierile privind bugetul… Mai mult

Europa

30 de ani de la Revoluția de catifea / Proteste masive în Cehia – se cere demisia premierului

Iulian Soare

Peste 200.000 de persoane (potrivit poliției) au cerut sâmbătă, ala Praga, în ajunul aniversării a 17 ani de la Revoluția de catifea, demisia premierului miliardar… Mai mult